DECIZIE nr. 655/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Lascău în Dosarul nr. 7/62/2005 al Tribunalului Brașov - Secția penală. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Decizia penală nr. 167/R din 29 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 178/64/2008, Curtea de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori, admițând recursul împotriva încheierii din 14 februarie 2008 a Tribunalului Brașov, pronunțată în Dosarul nr. 7/62/2005, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Lascău în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât permit efectuarea unor acte de urmărire penală, acte ce sunt de competența procurorului, de către organele poliției, ceea ce afectează statutul procurorilor. Curtea de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece instituția delegării de către procuror a efectuării unor acte de cercetare penală către organele poliției nu afectează statutul constituțional al procurorului. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale întrucât parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: "În cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, acesta poate dispune prin ordonanță ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele poliției judiciare." Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 131 privind rolul Ministerului Public și ale art. 132 privind statutul procurorilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile autorului excepției, în sensul că aceste dispoziții din Codul de procedură penală ar contraveni rolului constituțional al Ministerului Public și statutului constituțional al procurorului, sunt neîntemeiate deoarece, potrivit normelor din Codul de procedură penală, urmărirea penală se efectuează de către procuror, neaflându-ne deci în prezența unei încălcări a principiului potrivit căruia Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Faptul că în anumite cazuri organele poliției judiciare efectuează anumite acte de cercetare penală nu echivalează cu o încălcare a garanțiilor de imparțialitate, conferite procurorilor prin dispozițiile art. 132 din Legea fundamentală, întrucât aceste acte de cercetare ale organelor poliției judiciare se efectuează în numele procurorului și numai după dispoziția scrisă a acestuia, prin ordonanță. Totodată, Curtea observă că organele poliției judiciare își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control ale procurorului, ceea ce dă expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii. De asemenea, Curtea reține că cenzurarea unei eventuale interpretări și aplicări a textelor de lege criticate, în sensul în care s-ar delega ofițerilor de poliție judiciară efectuarea tuturor actelor de urmărire penală, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, revenind instanței de judecată rolul de a se pronunța cu privire la legalitatea actelor efectuate de organele poliției judiciare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Lascău în Dosarul nr. 7/62/2005 al Tribunalului Brașov - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean