DECIZIE nr. 591/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Anton Vasile în Dosarul nr. 5.149/314/2007 al Judecătoriei Suceava. La apelul nominal se prezintă procuratorul autorului excepției, domnul Mihai Tănăsescu, lipsind Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și depune note scrise în acest sens. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 19 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.149/314/2007, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Anton Vasile. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, în sensul principiului constituțional consacrat de art. 21, se înscrie și posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct și nemijlocit instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Or, în condițiile în care art. 46 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 prevede obligativitatea comunicării cererii de chemare în judecată persoanei împotriva căreia va fi pornită ulterior acțiunea civilă și depunerea cererii în instanță numai însoțită de dovada comunicării ei prin scrisoare recomandată, reglementarea criticată restrânge în mod nejustificat accesul persoanei la justiție și creează un regim discriminatoriu între justițiabili, contravenind prevederilor constituționale invocate. Judecătoria Suceava arată că dispozițiile legale criticate au mai fost analizate sub aspectul constituționalității în mai multe rânduri, jurisprudența Curții Constituționale fiind constantă în sensul respingerii criticilor cu un atare obiect. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul consideră excepția ca fiind neîntemeiată, arătând că art. 46 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea statuând în mod constant asupra netemeiniciei criticilor formulate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 46 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, text de lege care are următorul conținut: "Reclamantul este obligat să comunice cererea, actele pe care se întemeiază și, după caz, interogatoriul scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, înainte de depunerea acestora în instanță. Judecătorul nu va primi cererea fără dovada privind îndeplinirea obligației de comunicare. Prevederile acestui alineat se aplică oricărei cereri, indiferent de natura ei, cu excepția cererilor formulate în timpul judecății sau a celor prin care se exercită o cale de atac." Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 care consacră liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția, se constată că dispozițiile art. 46 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în acest sens fiind deciziile nr. 308/2008, nr. 85/2006 și nr. 323/2004, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 24 aprilie 2008, nr. 236 din 16 martie 2006 și, respectiv, nr. 1.026 din 5 noiembrie 2004. Cu acele prilejuri Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului sunt în deplină conformitate cu dispozițiile art. 21 din Constituție. În esență, Curtea a reținut că dispozițiile criticate reglementează o procedură specială de soluționare a litigiilor privind creanțele neperformante preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, având în vedere natura deosebită a acestor creanțe și strânsa lor legătură cu datoria publică, cu bugetul statului și ocrotirea interesului public. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 46 alin. (1) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998, prevederile referitoare la obligația comunicării cererilor înainte de depunerea acestora în instanță se aplică oricărei cereri, indiferent de natura ei, cu excepția cererilor formulate în timpul judecății sau a celor prin care se exercită o cale de atac, pentru care sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, și anume Codul de procedură civilă. Așa fiind, exceptarea de la regula comunicării cererilor înainte de depunerea acestora în instanță, reglementată în teza întâi, exceptare referitoare la cererile formulate în timpul judecății sau la cele prin care se exercită o cale de atac, garantează drepturile procesuale ale părților și constituie expresia aplicării în plan legislativ a principiilor constituționale care consacră liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. Atât considerentele, cât și soluția deciziilor amintite sunt pe deplin valabile și în cauza de față, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții în această materie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Anton Vasile în Dosarul nr. 5.149/314/2007 al Judecătoriei Suceava. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu _________