DECIZIE nr. 364/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Simona Ricu - procuror Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 și art. 30 alin. 1, 2 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația Composesorală Borșa în Dosarul nr. 3.152/336/2007 al Judecătoriei Vișeu de Sus. La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond. Reprezentantul autorului excepției susține oral concluziile scrise depuse la instanța care a sesizat Curtea. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 14 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.152/336/2007, Judecătoria Vișeu de Sus a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 și 30 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată într-o cauză în care s-a formulat o cerere de recuzare a unui judecător. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale atacate sunt neconstituționale, întrucât contravin principiului accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil. Judecătoria Vișeu de Sus opinează că excepția este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, făcând referire la jurisprudența Curții în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Curtea observă că dispozițiile art. 30 alin. 3 din Codul de procedură civilă au fost abrogate în mod expres prin art. I pct. 7 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă. Prin urmare, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 27 și art. 30 alin. 1, 2 și 4 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: - Art. 27: "Judecătorul poate fi recuzat: 1. când el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soț, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părți; 2. când el este soț, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soțului uneia din aceste persoane; 3. când soțul în viață și nedespărțit este rudă sau afin a uneia din părți până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viață ori despărțit, au rămas copii; 4. dacă el, soțul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanța unde una din părți este judecător; 5. dacă între aceleași persoane și una din părți a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării; 6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți; 7. dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă; 8. dacă a primit de la una din părți daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri; 9. dacă este vrăjmășie între el, soțul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv și una din părți, soții sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv."; - Art. 30 din Codul de procedură civilă: "Recuzarea judecătorului se hotărăște de instanța respectivă, în alcătuirea căreia nu poate să între cel recuzat. În cazul când din pricina recuzării nu se poate alcătui completul de judecată, cererea de recuzare se judecă de instanța ierarhic superioară. Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art. 28 se soluționează de instanța în fața căreia au fost formulate." Excepția este raportată la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2) referitor la supremația legii și ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor art. 27 și 30 din Codul de procedură civilă s-a pronunțat prin Decizia nr. 40 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, și prin Decizia nr. 150 din 23 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 24 martie 2006, statuând, în esență, că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă reglementează în mod limitativ cazurile de recuzare a judecătorilor, protejând, astfel, partea în cazul în care se presupune că judecătorul ar putea fi lipsit de obiectivitate. Curtea observă însă că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă acoperă o paletă foarte largă de situații, iar toate cazurile de recuzare enumerate, la baza cărora stau criterii obiective și raționale, duc la finalitatea mai sus arătată. Pe această cale este împiedicată posibilitatea îndepărtării de către o parte de rea-credință a unui judecător pentru motive subiective sau netemeinice, situație ce nu contravine textelor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3). Totodată, Curtea a mai reținut că prevederile art. 30 determină competența de soluționare a cererii de recuzare, incident procedural ce intervine în desfășurarea normală a procesului civil. Textul de lege criticat instituie regula potrivit căreia recuzarea se soluționează de instanța sesizată cu acțiunea principală, judecătorul recuzat neputând participa la alcătuirea completului care se va pronunța asupra cererii de recuzare. Doar în situația în care, din cauza recuzării mai multor judecători, nu se poate forma completul de judecată, se prevede, în alin. 2 al art. 30 din Codul de procedură civilă, că cererea de recuzare se soluționează de instanța ierarhic superioară. Aceste reguli de procedură se justifică prin intenția legiuitorului de a împiedica tergiversarea nejustificată a înfăptuirii actului de justiție, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ținându-se seama și de interesele legitime ale celorlalte părți, nu numai de cele ale părții care a formulat cererea de recuzare. În final, Curtea reține că nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege, prevederile legale criticate fiind adoptate de legiuitor în virtutea prerogativelor sale conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A) d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 și art. 30 alin. 1, 2 și 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația Composesorală Borșa în Dosarul nr. 3.152/336/2007 al Judecătoriei Vișeu de Sus. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu _______