DECIZIE nr. 951/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul Local al Orașului Bragadiru în Dosarul nr. 5.311/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspunde domnul avocat Daniel Ene, membru al Baroului București, în calitate de apărător ales al autorului excepției. De asemenea, răspund, personal, și părțile Gabriel Copălău, Adriana Radu și Vasilica Gheorghe, lipsind partea Gheorghița Gheorghe, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele prezentate în notele scrise aflate la dosarul cauzei. Părțile prezente se opun admiterii excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că prevederile legale ce formează obiectul acesteia instituie o garanție de imparțialitate în ceea ce îi privește pe consilierii locali, fără să contravină dispozițiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 11 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.311/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Orașului Bragadiru într-o cauză aflată în stadiul procesual al recursului, având ca obiect, în principal, constatarea nulității absolute a unei hotărâri a consiliului local. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, atunci când în cadrul ședințelor consiliului local se supun dezbaterii mai multe probleme care urmează să fie soluționate printr-o singură hotărâre, consilierul ar trebui să se abțină de la deliberare și de la vot doar în ceea ce privește acele probleme față de care acesta sau rudele sale arătate în lege au un interes patrimonial. Arată că, dacă s-ar abține și în ceea ce privește celelalte probleme supuse dezbaterii, consilierul nu și-ar mai putea duce la îndeplinire mandatul constând în apărarea și promovarea drepturilor și intereselor legitime ale electoratului. În plus, ar putea apărea situații în care Consiliul Local nu ar putea să se constituie legal în vederea rezolvării treburilor publice ale orașului, întrucât o parte din consilieri ar trebui să se abțină de la deliberare și de la luarea hotărârilor. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că textul de lege criticat reprezintă o adevărată garanție a imparțialității autorităților publice respective și a membrilor consiliilor locale, în exercitarea atribuțiilor lor. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fiind contrară dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, dând expresie regulilor de transparență și imparțialitate care trebuie să caracterizeze exercitarea funcțiilor publice. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției și ale părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 46 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au următoarea redactare: - Art. 46 alin. (1): "(1) Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local." În opinia autorului excepției, sunt încălcate prevederile art. 121 alin. (2) din Constituție potrivit cărora consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 228 din 10 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 8 octombrie 2002, s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, în varianta anterioară republicării din anul 2007, dispoziții care la alin. (1) aveau un conținut normativ identic cu cel al actualului art. 46 alin. (1), instituind aceeași interdicție de participare la deliberare și la adoptarea hotărârilor a consilierului local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local. Cu acel prilej, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate reprezintă garanții ale imparțialității autorităților publice și a membrilor consiliilor locale în exercitarea atribuțiilor lor, iar instituirea prin lege a acestor restricții dă expresie concretă obligației statului de a asigura protecția concurenței loiale, conform art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. În spiritul acestei jurisprudențe, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu vin în contradicție cu norma cuprinsă în art. 121 alin. (2) din Constituție, întrucât interdicția menționată nu este de natură să afecteze principiul potrivit căruia consiliile locale funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome, care rezolvă treburile publice din comune și orașe. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul Local al Orașului Bragadiru în Dosarul nr. 5.311/3/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu