DECIZIE nr. 1004 din 7 iulie 2009
DECIZIE nr. 1.004 din 7 iulie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Urmărește inteligent dosarul din instanță.
Primești notificări la fiecare modificare.
Din anul 2015, zi de zi!
DECIZIE nr. 1.003 din 7 iulie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Maz Construct" - S.R.L. din Târgoviște în Dosarul nr. 7.781/288/2008 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 17 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7.781/288/2008, Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Maz Construct" - S.R.L. din Târgoviște într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Codul muncii sunt neconstituționale, întrucât îngrădesc accesul liber la practicarea unei activități salariale și încalcă drepturile angajatorului în sensul că nu lasă posibilitatea ca salariatul, înainte de încheierea contractului de muncă, să presteze perioadă de probă pentru a putea presta în viitor o activitate în condiții de normalitate. De asemenea, se încalcă dreptul la muncă, egalitatea în drepturi a părților contractante, precum și dreptul la libertatea de a negocia clauzele contractuale, având în vedere că prevederea legală criticată impune încheierea contractului de muncă înainte de începerea activității, înainte deci ca angajatorul să constate dacă respectivul salariat este apt sau nu pentru locul de muncă pe care este încadrat. Referitor la art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se arată că acesta este neconstituțional, întrucât stabilirea amenzilor între o limită minimă și maximă este de natură a lăsa loc la arbitrariu. Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul munci i, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: - Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.
(2) În situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.";
- Art. 276 alin. (1) lit. e): "(1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: [
]
e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei."
Deși autorul excepției nu invocă în mod expres textele constituționale pretins încălcate, din motivarea excepției rezultă că acesta apreciază că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, se constată următoarele: Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității celor două prevederi legale criticate. Astfel, prin Decizia nr. 655 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2006, și Decizia nr. 265 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 20 aprilie 2007, Curtea a respins excepțiile de neconstituționalitate ridicate, statuând că răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine în mod firesc angajatorului. Existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigură și cunoașterea și exercitarea obligațiilor legale ce le revin celor care folosesc forță de muncă salariată. Prevederea obligației încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, precum și sancționarea neîndeplinirii acestei obligații legale nu îngrădesc în niciun fel exercițiul dreptului la muncă. De asemenea, nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție pe motiv că ar exista o discriminare între angajat și angajator, întrucât aceștia, în mod obiectiv și rațional, nu se află în aceeași situație juridică, din moment ce primul prestează muncă, iar celălalt beneficiază de prestația respectivă. În aceste condiții, legiuitorul este liber să stabilească un tratament juridic diferențiat între angajat și angajator. Întrucât nu s-au evidențiat elemente sau motive noi care ar putea determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, soluția și considerentele deciziei citate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Celelalte aspecte învederate de autorul excepției nu se constituie într-o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, mai degrabă, în propuneri de lege ferenda. Aceste chestiuni excedează competenței Curții Constituționale. În consecință, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Maz Construct" - S.R.L. din Târgoviște în Dosarul nr. 7.781/288/2008 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 7 iulie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Benke Karoly _________
DECIZIE nr. 1.004 din 7 iulie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
DECIZIE nr. 900 din 16 iunie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. d) și art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
DECIZIE nr. 920 din 23 iunie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
DECIZIE nr. 1.005 din 7 iulie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
DECIZIE nr. 996 din 30 iunie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
DECIZIE nr. 997 din 30 iunie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților econo...
DECIZIE nr. 999 din 7 iulie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (1) pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
Acest site folosește cookie-uri. Detalii