DECIZIE nr. 797/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Ioana Bardan, Cezar Manea și Codru Nicușor Manea în Dosarul nr. 30.398/299/2006 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. La apelul nominal se prezintă Codru Nicușor Manea, prin procurator, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Consilierul juridic susține admiterea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 12 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 30.398/299/2006, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Ioana Bardan, Cezar Manea și Codru Nicușor Manea. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că art. 45 alin. (2) din lege își întinde efectele și asupra unor acte juridice încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001. Art. 15 alin. (2) din Constituție prevede că legea dispune numai pentru viitor. Față de acest enunț constituțional, îi era oprit legiuitorului să legifereze asupra efectelor unor raporturi juridice consumate, stabilite înainte ca Legea nr. 10/2001 să fi fost adoptată. Prin dispozițiile art. 45 alin. (2), legiuitorul a determinat instanțele de judecată ca, în analiza cauzelor de nulitate a unor acte juridice, să analizeze legalitatea acestor acte nu doar în raport de dispozițiile legale sub incidența cărora au fost încheiate. Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, texte de lege care au următorul conținut: "Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credință." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2). Examinând susținerile autorilor excepției, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituționalitate are în vedere prima teză a textului dedus controlului, care consacră nulitatea actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Cu privire la acest text de lege Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, respingând excepția ca fiind neîntemeiată. În motivarea soluției adoptate au fost aduse o serie de argumente care își păstrează actualitatea și pertinența, Curtea apreciind că nu există rațiuni suficiente care să impună reconsiderarea soluției adoptate. Astfel, cu acel prilej, s-a reținut că esențială pentru calificarea reglementării în cauză ca fiind retroactivă nu este susținerea că aceasta înțelege să își extindă efectele pentru trecut, prin raportare la situații juridice finalizate înainte de intrarea sa în vigoare, cât, mai ales, că aduce un element novator, care nu se regăsea în reglementarea anterioară. În atare condiții, dispozițiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, departe de a impune o altă soluție decât cea consacrată anterior intrării sale în vigoare, nu au făcut decât să și-o însușească și să o valideze din punct de vedere legal. Neaducând nicio modificare condițiilor de validitate existente la data încheierii actului juridic, fiind deci lipsită de caracter novator, reglementarea în cauză nu are caracter retroactiv. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Ioana Bardan, Cezar Manea și Codru Nicușor Manea în Dosarul nr. 30.398/299/2006 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu ________