DECIZIE nr. 805/2009

DECIZIE nr. 805 din 19 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007

Intrare în vigoare 21 iulie 2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 2.322/101/2008. La apelul nominal se prezintă reprezentantul Consiliului Local al Municipiului Drobeta-Turnu Severin, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Local al Municipiului Drobeta-Turnu Severin, care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și solicită menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 24 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.322/101/2008, Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepție ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect pretenții civile. În motivarea excepției se susține că textul legal criticat operează o expropriere de fapt, limitând posibilitatea exercitării tuturor prerogativelor dreptului de proprietate. Se mai arată că lipsirea de dreptul de proprietate este contrară Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale dacă nu implică și o despăgubire a proprietarului, chiar și în situația în care prin măsura dispusă se urmărește realizarea unui scop de utilitate publică. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, care au următorul cuprins: "Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului." Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, norme care consacră și garantează dreptul de proprietate privată. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele: Prin numeroase decizii s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea soluției legislative cuprinse în art. 41 alin. (4) din Legea nr. 13/2007 în raport cu o critică similară. De fiecare dată, spre exemplu prin Decizia nr. 232 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 23 iunie 2005, Decizia nr. 272 din 16 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 aprilie 2006, și Decizia nr. 163 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 13/2007, statuând, în esență, că, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua și ale art. 136 alin. (5) din Constituție, condițiile și limitele, precum și caracterul inviolabil ale dreptului de proprietate sunt consacrate prin lege. Ca atare, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Astfel, prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. Mai mult, Curtea a mai arătat că exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora, deși are ca efect lipsirea celor interesați de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală și nici într-o expropriere de fapt, ci duce la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private. Este ceea ce a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Mellacher și alții împotriva Austriei, 1989, o speță referitoare la reglementarea folosirii bunurilor. De asemenea, în Cauza Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei, 1982, aceeași Curte a arătat că, întrucât autoritățile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiționarilor, aceștia puteau să-și folosească bunurile, să le vândă, să le lase moștenire, să le doneze sau să le ipotecheze. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 nu consacră trecerea în proprietatea statului a terenului pe care se află rețele electrice de distribuție, ci prevede că acestea sunt și rămân proprietatea statului, instituind astfel un fine de neprimire a cererilor de retrocedare. Așa fiind, reglementarea legală în cauză nu relevă nicio contradicție cu art. 44 din Constituție, ci, dimpotrivă, este în deplină concordanță cu art. 136 din Legea fundamentală. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția din deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În consecință, excepția de neconstituționalitate invocată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 2.322/101/2008. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Benke Karoly _________

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 21 iulie 2009

HOTĂRÂRE nr. 795 din 8 iulie 2009

HOTĂRÂRE nr. 795 din 8 iulie 2009 pentru completarea anexei nr. 58 la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al județului Hunedoara, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Hunedoara

DECIZIE nr. 584 din 17 iulie 2009

DECIZIE nr. 584 din 17 iulie 2009 privind detașarea doamnei Romfeld Maria Magdolna din funcția publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcția publică de director executiv în cadrul Consiliului Județean Harghita

HOTĂRÂRE nr. 790 din 8 iulie 2009

HOTĂRÂRE nr. 790 din 8 iulie 2009 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Reabilitare DN 24, km 105+700 - km 197+040, Crasna-Iași", din cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, județele Vaslui și...

HOTĂRÂRE nr. 796 din 8 iulie 2009

HOTĂRÂRE nr. 796 din 8 iulie 2009 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al județului Mureș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Mureș

HOTĂRÂRE nr. 797 din 8 iulie 2009

HOTĂRÂRE nr. 797 din 8 iulie 2009 privind trecerea unor construcții aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcțiune și casării acestora

DECIZIE nr. 847 din 9 iunie 2009

DECIZIE nr. 847 din 9 iunie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției