DECIZIE nr. 609/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Leon-Ioan Rus în Dosarul nr. 16.869/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, indicând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 29 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 16.869/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Leon-Ioan Rus într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține neconformitatea procedurii contravenționale cu principiul prezumției de nevinovăție, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (în special Cauza Anghel împotriva României, 2007) și a Curții Constituționale, în accepțiunea cărora prezumția de nevinovăție, care impune ca sarcina probei să revină acuzării și orice dubiu să profite "acuzatului", se aplică și domeniului contravențional, prin asimilare cu materia penală. Utilizarea în mod constant a noțiunii de "contravenient" are semnificația stabilirii prin lege a vinovăției acelei persoane, înainte ca actul de aplicare a sancțiunii contravenționale să rămână irevocabil și executoriu. Totodată, contravenientului îi revine, în calitate de contestator, sarcina probei, fiind silit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și să-și dovedească nevinovăția în fața judecătorului. Este încălcat, prin urmare, și principiul statului de drept și democrat, bazat pe respectarea drepturilor omului, prin faptul că "polițistul este liber să constate contravențiile și să aplice sancțiunile potrivit unei competențe de apreciere foarte largi, iar apoi este scutit de orice sarcină a probei acuzațiilor și sancțiunilor sale îndreptate împotriva contravenienților automat vinovați". Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, invocând argumente reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 216/2008, nr. 183/2003 și nr. 349/2003. Precizează că prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Anghel împotriva României nu s-a contestat dreptul statelor de a institui prezumția de legalitate, ci, dimpotrivă, acest drept a fost recunoscut statelor, ceea ce presupune și răsturnarea sarcinii probei. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, indicând în acest sens deciziile nr. 216/2008 și nr. 183/2003 ale Curții Constituționale. Mai menționează că în procedura contravențională instanța nu este împiedicată a aprecia probele în integralitatea lor și de a se pronunța asupra vinovăției sau nevinovăției reclamantului în funcție de probele administrate și consideră că "excepția de neconstituționalitate

ar putea fi întemeiată numai în măsura în care instanța de judecată ar fi împiedicată să aprecieze probele în integralitatea lor și să solicite noi probe în vederea aflării adevărului". Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată și completată, sunt constituționale, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin decizia nr. 349/2003 sau nr. 380/2003. Cât privește dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, invocate, consideră că nu au incidență în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit cuprinsului încheierii de sesizare, excepția de neconstituționalitate vizează ordonanța în integralitatea sa "și cu precădere prevederile art. 21, 23, 24 și 26" din aceasta. Autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) privind principiul statului de drept și ale art. 23 alin. (11) din Constituție, precum și ale art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ultimele texte vizând prezumția de nevinovăție. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că a mai examinat conformitatea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor față de aceleași norme constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză și față de critici de neconstituționalitate asemănătoare. De pildă, prin Decizia nr. 349 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 6 noiembrie 2003, sau Decizia nr. 1.260 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 12 ianuarie 2009, Curtea, pentru argumentele acolo reținute, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Tot astfel, prin Decizia nr. 490 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (3), art. 21 alin. (1), art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (1) teza întâi și ale art. 34 alin. (1) din același act normativ, luând în considerare critici de natura celor formulate și în acest dosar, astfel că atât soluția, cât și considerentele reținute cu acele prilejuri se mențin, în lipsa relevării unor elemente noi. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Leon-Ioan Rus în Dosarul nr. 16.869/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi _________