DECIZIE nr. 377/2009

Acsinte Gaspar - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Erszebet Sarlota Karolyi în Dosarul nr. 3.333/175/2007 al Judecătoriei Aiud. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 12 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.333/175/2007, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Erszebet Sarlota Karolyi. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 48 din Legea nr. 18/1991 încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 21, 44 și 46 din Constituție. În acest sens, face trimitere la Decizia nr. 408/2004 prin care Curtea Constituțională a reținut că "voința legiuitorului, potrivit căreia cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moștenire legală, trebuie coroborată cu prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991 ". Prin urmare, consideră acesta, "în lumina dispozițiilor constituționale invocate, momentul de la care un cetățean dobândește calitatea de moștenitor legal al autorului, proprietar deposedat, este data la care depune cererea de reconstituire, ceea ce face lipsit de interes momentul decesului autorului, conferind astfel posibilitatea solicitanților de a fi repuși în termenul de acceptare al succesiunii". Mai arată că, în legătură cu art. 48 din Legea nr. 18/1991, în afară de caracterul vădit neconstituțional, se poate pune în discuție chestiunea supraviețuirii juridice a acestui text în condițiile în care prin art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 se prevede că persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi reconstituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv. Și, în fine, susține că respingerea cererii de retrocedare formulată de moștenitorii legali, deoarece nu fac dovada cetățeniei române, contravine art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 14 din Convenție și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Judecătoria Aiud arată că asupra constituționalității prevederilor de lege criticate Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 133/2008. Prin această decizie, Curtea, cu majoritate de voturi, a respins excepția privind art. 48 din Legea nr. 18/1991. Rațiunile care au stat la baza acestei decizii sunt valabile și în cauza de față. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Arată că dispozițiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul cuprins: "Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)." Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) - Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată și art. 46 - Dreptul la moștenire. De asemenea, se invocă și încălcarea art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, precum și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și cu motivări asemănătoare celor din prezentul dosar și, prin mai multe decizii, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că acest text de lege este constituțional, pentru argumentele acolo reținute. În acest sens, menționăm, de exemplu, deciziile nr. 1.218 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008, nr. 626 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, și nr. 1.011 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008. Prin aceste decizii s-a reținut, în esență, că dispozițiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României; având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului; este pe deplin constituțională condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român; dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale; una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală, ceea ce presupune că aceștia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condițiile dreptului comun ( art. 650 și următoarele din Codul civil), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetățenii români. Cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezentul dosar, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea acestei jurisprudențe. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Erszebet Sarlota Karolyi în Dosarul nr. 3.333/175/2007 al Judecătoriei Aiud. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2009. PREȘEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent, Maria Bratu _________