DECIZIE nr. 615/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 2 și art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Bucur, Gheorghe Cerbeanu și Georgeta Gabriela Ghiță în Dosarul nr. 9.944/1/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători. La apelul nominal se prezintă personal autorii excepției și prin avocați cu delegații la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că autorul excepției, Gabriela Georgeta Ghiță, a solicitat un termen pentru completarea punctului de vedere al Avocatului Poporului, iar pe fond solicită admiterea excepției. Apărătorul ales al autorului Gabriela Georgeta Ghiță, domnul avocat Ion Cazacu din cadrul Baroului București, arată că renunță la cererea de acordare a unui nou termen de judecată. Cauza se află în stare de judecată. Domnul avocat Dorin Liviu Sabău, din cadrul Baroului București, în calitate de apărător al autorului Gheorghe Bucur, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate arătând că dispozițiile legale criticate nu corespund exigențelor internaționale pentru că nu permit inculpatului să conteste hotărârea prin care se resping cererile și excepțiile privind regularitatea actului de sesizare a instanței. Domnul avocat Gheorghe Mateuț, în calitatea de apărător al autorului Gheorghe Cerbeanu, arată că dispozițiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, deoarece în categoria oricărei persoane ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre nu poate intra și inculpatul. Domnul avocat Ion Cazacu, în calitate de apărător al autorului Gabriela Georgeta Ghiță, arată că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate, deoarece instituie pentru procuror o poziție procesuală superioară celorlalte părți. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 8 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.944/1/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 385^1 alin. 2 și art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Bucur, Gheorghe Cerbeanu și Georgeta Gabriela Ghiță în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva unei încheieri în materie penală. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11, referitoare la Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16, referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 20, referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21, referitoare la Accesul liber la justiție și art. 129, referitoare la Folosirea căilor de atac, precum și ale art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv, ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție, referitoare la Dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, ale art. 14 alin. 1 și 5 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitoare la egalitatea oamenilor în fața tribunalelor și la dreptul oricărei persoane declarate vinovată de o infracțiune de a obține examinarea de către o jurisdicție superioară, ale art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul oricărei persoane de a se adresa în mod efectiv instanțelor judiciare competente împotriva celor care violează drepturile fundamentale recunoscute prin constituție ori lege și ale art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, deoarece încheierile prin care s-a respins solicitarea de restituire a cauzei la procuror nu pot fi atacate separat cu recurs. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate conținând garanții procesuale menite să satisfacă pe deplin exigențele constituționale și convenționale invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 385^1 alin. 2 cu denumirea marginală Hotărârile supuse recursului și art. 332 alin. 4 cu denumirea marginală Restituirea pentru refacerea urmăririi penale, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: Art. 385^1 alin. 2: "Încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs." Art. 332 alin. 4: "Împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror și de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunțare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsă." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 285 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, și a Deciziei nr. 854 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 și art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 2 și art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Bucur, Gheorghe Cerbeanu și Georgeta Gabriela Ghiță în Dosarul nr. 9.944/1/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru