DECIZIE nr. 801/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3), (4) și (5), art. 9 alin. (2), (4), (5) și (6), art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Ionel Teodor, Marin Dominișoru, Ovidiu Narcis Gherghe, Nicolae Oprea, Barbu Bălteanu și Constantin Stănciugel în Dosarul nr. 1.468/54/2008 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se prezintă personal autorii excepției, Marin Dominișoru și Constantin Stănciugel. Lipsesc ceilalți autori ai excepției și părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Autorii prezenți solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată în fața instanței judecătorești. În acest sens, depune la dosar concluzii scrise. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.468/54/2008, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3), (4) și (5), art. 9 alin. (2), (4), (5) și (6), art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de Ionel Teodor, Marin Dominișoru, Ovidiu Narcis Gherghe, Nicolae Oprea, Barbu Bălteanu și Constantin Stănciugel într-o acțiune în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), art. 21, art. 61 alin. (1) și art. 111, în măsura în care o comisie parlamentară are atribuții specifice autorităților administrației publice ori organelor de jurisdicție și poate adopta soluții cu privire la actele organelor administrației publice, soluții care nu pot fi atacate. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a comunică punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatului Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (3), (4) și (5), art. 9 alin. (2), (4), (5) și (6), art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Aceste texte de lege au următoarea redactare: - Art. 5 alin. (3), (4) și (5): "(3) Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, după analizarea dosarelor persoanelor ce solicită preschimbarea certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, va elibera noul tip de certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi.

(4) Dosarele persoanelor care solicită preschimbarea certificatelor trebuie să conțină documentația prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, cu modificările ulterioare, pentru fiecare categorie, precum și avizul reactualizat al unei organizații de revoluționari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992. Certificatele eliberate potrivit prezentei legi vor fi semnate de către secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și de către președintele comisiei parlamentare menționate la alin. (3).

(5) Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, face propuneri Președintelui României pentru acordarea ordinului prevăzut la art. 3 alin. (3).";

- Art. 9 alin. (2), (4), (5) și (6): "(2) Persoanele care solicită preschimbarea documentelor care atestă titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), potrivit prezentei legi, precum și președinții organizațiilor nominalizate la art. 5 alin. (4) poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, care vor fi verificate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și avizate de Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, în vederea eliberării de către acesta a certificatelor doveditoare, preschimbate conform alin. (1). [

]

(4) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, pe perioada preschimbării, maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea.

(5) Contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.

(6) În conformitate cu prevederile prezentei legi, titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) se atribuie, prin decret, de către Președintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, potrivit principiilor cuprinse la art. 2 și criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, pe baza certificatelor doveditoare preschimbate conform alin. (1).";

- Art. 10 alin. (1): "Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) și ale art. 9 alin. (5) și care, în termen de 6 luni, nu fac contestație își pierd calitatea deținută anterior."; - Art. 11: "Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr. 42/1990 își continuă activitatea, în condițiile prezentei legi, sub denumirea «Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989», care va aviza propunerile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 privind preschimbarea certificatelor, va soluționa contestațiile prevăzute la art. 9 alin. (5) și va aviza inițiativele legislative cu referire la Revoluția română din decembrie 1989. Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 va avea în componență, cu prioritate, parlamentari care au dobândit una dintre calitățile prevăzute la art. 3 alin. (1)." În opinia autorilor excepției, aceste dispozițiile de lege sunt în neconcordanță cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 61 alin. (1) referitoare la rolul și structura Parlamentului și art. 111 privind informarea Parlamentului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru argumentele care urmează. Astfel, comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 nu a fost creată prin regulament parlamentar, ci prin lege, în condițiile art. 111 alin. (1) din Constituție, și, ca atare, nimic nu împiedică Parlamentul să confere acesteia și alte atribuții decât cele prevăzute de regulamentele parlamentare. Această comisie parlamentară se constituie, cu prioritate, din parlamentari, potrivit art. 11 teza finală din Legea nr. 341/2004. Activitatea acestei comisii comune, speciale a celor două Camere ale Parlamentului este una de control parlamentar al unei activității administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. Este evident că textul de lege criticat reglementează o procedură de control parlamentar, iar nu o procedură administrativă, care în condițiile prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (4) este oricum facultativă, persoana interesată având posibilitatea fie de a apela la această procedură, fie de a se adresa direct instanței de judecată. Astfel a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, și prin Decizia nr. 176 din 11 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 18 martie 2009, pronunțate în spețe similare. Cu acele prilejuri, Curtea a observat că în unele parlamente europene comisiile parlamentare au puteri depline în toate activitățile puterii legiuitoare, putând chiar să legifereze sau să aplice sancțiuni. Din motivarea acestei excepții de neconstituționalitate nu se pot reține elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, astfel că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3), (4) și (5), art. 9 alin. (2), (4), (5) și (6), art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Ionel Teodor, Marin Dominișoru, Ovidiu Narcis Gherghe, Nicolae Oprea, Barbu Bălteanu și Constantin Stănciugel în Dosarul nr. 1.468/54/2008 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 mai 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman