DECIZIE nr. 386/2009

Acsinte Gaspar - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Bikbachi Safwan în Dosarul nr. 19.559/3/2007 al Tribunalului București Secția a VII-a comercială. La apelul nominal se prezintă avocatul autorului excepției, Mihaela Catea, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care susține admiterea criticii de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate dau posibilitatea administratorului sau lichidatorului judiciar de a introduce acțiuni pentru anularea actelor juridice care consfințesc transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri către terțe persoane, instituind prezumția de fraudă a debitorului în defavoarea creditorilor. Judecata unor astfel de acțiuni se realizează într-o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, desfășurată cu celeritate, fără administrarea unui probatoriu judicios, hotărârea pronunțată fiind susceptibilă de a desființa în mod ilegal acte juridice încheiate cu bună-credință de către părțile implicate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 7 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 19.559/3/2007, Tribunalul București - Secția a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Bikbachi Safwan. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că posibilitatea pentru administratorul judiciar sau, după caz, pentru lichidator de a introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor încheiate de debitor într-o perioadă de 3 ani aduce atingere dreptului de proprietate și creează instabilitate și incertitudine în circuitul civil, câtă vreme transferul de proprietate încheiat în condiții de absolută legalitate și bunăcredință din partea terțului cumpărător este prezumat de plano a fi fraudulos. Pe de altă parte, dispozițiile criticate instituie prezumția de caracter ilicit aplicabilă manierei de dobândire a bunurilor, fiind restrâns exercițiul dreptului de proprietate și creându-se premisele abuzului de drept, manifestat sub forma introducerii discreționare a unor astfel de cereri în instanță. Tribunalul București - Secția a VII-a comercială consideră că dispozițiile legale criticate constituie o aplicare, în cadrul procedurii falimentului, a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorului de a ataca actele frauduloase încheiate de debitor în dauna lor. Dispozițiile legale criticate sancționează tocmai reaua-credință în exercitarea de către creditori a drepturilor lor. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale referitoare la garantarea dreptului de proprietate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 80 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul conținut: "(1) Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte: [

]

b) operațiuni comerciale în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1) și (2), art. 44 alin. (1) și (2) și art. 45, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. 20 din Carta drepturilor și libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin mai multe decizii, Curtea stabilind netemeinicia criticilor. Astfel, prin Decizia nr. 748 din 26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, și prin Decizia nr. 615 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2008, Curtea Constituțională a reținut că textele de lege criticate reglementează o parte dintre atribuțiile administratorului judiciar, ale lichidatorului sau ale comitetului creditorilor, și anume cele referitoare la introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. Cu privire la aceste reglementări, Curtea a statuat că dispozițiile legale criticate constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în decizia de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Bikbachi Safwan în Dosarul nr. 19.559/3/2007 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2009. PREȘEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu