DECIZIE nr. 349/2009

Ioan Vida - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (5), art. 5 alin. (3) și (4), art. 9 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Horia Orășanu, Dumitru Furdea, Daniela Florea, Vasile Nistor și Costel Sântimbreanu în Dosarul nr. 2.024/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 14 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.024/2/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (5), art. 5 alin. (3) și (4), art. 9 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de Horia Orășanu, Dumitru Furdea, Daniela Florea, Vasile Nistor și Costel Sântimbreanu într-o acțiune în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 și Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și art. 53, deoarece operează o încălcare a unui drept deja câștigat, anume atribuirea calității de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a comunică punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatului Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (5), art. 5 alin. (3) și (4), art. 9 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Aceste texte de lege au următoarea redactare: - Art. 3 alin. (5): "Sediile asociațiilor, ligilor, organizațiilor, cluburilor și fundațiilor revoluționarilor constituite până la data de 31 decembrie 1990, aflate în proprietatea statului și pentru care exista un contract de închiriere la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor trece, fără plată, în patrimoniul acestora, iar sediile asociațiilor, ligilor, organizațiilor, cluburilor și fundațiilor revoluționarilor constituite după această dată, până la data de 31 decembrie 1992, precum și sediile federațiilor și uniunilor naționale de revoluționari constituite până la 31 decembrie 2003 vor avea același regim juridic prevăzut pentru sediile partidelor politice."; - Art. 5 alin. (3) și (4): "(3) Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, după analizarea dosarelor persoanelor ce solicită preschimbarea certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, va elibera noul tip de certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi.

(4) Dosarele persoanelor care solicită preschimbarea certificatelor trebuie să conțină documentația prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, cu modificările ulterioare, pentru fiecare categorie, precum și avizul reactualizat al unei organizații de revoluționari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992. Certificatele eliberate potrivit prezentei legi vor fi semnate de către secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și de către președintele comisiei parlamentare menționate la alin. (3).";

- Art. 9 alin. (2): "Persoanele care solicită preschimbarea documentelor care atestă titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), potrivit prezentei legi, precum și președinții organizațiilor nominalizate la art. 5 alin. (4) poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, care vor fi verificate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și avizate de Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, în vederea eliberării de către acesta a certificatelor doveditoare, preschimbate conform alin. (1)."; - Art. 10 alin. (1): "Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) și ale art. 9 alin. (5) și care, în termen de 6 luni, nu fac contestație își pierd calitatea deținută anterior." În opinia autorilor excepției, aceste dispozițiile de lege sunt în neconcordanță cu prevederile constituționale ale art. 15 alin. (1) care consacră principiul universalității legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. În acest sens, Curtea observă că art. 3 alin. (5) din lege acordă drept de proprietate asupra sediilor deținute în clădiri proprietate de stat organizațiilor revoluționarilor înființate înainte de 31 decembrie 1990, care la data intrării în vigoare a legii au încheiate contracte de închiriere pentru sediile respective. Aceste organizații se află într-o situație obiectiv diferită față de cele care s-au înființat după 31 decembrie 1990 și față de cele care până la data intrării în vigoare a legii nu au obținut sedii în clădiri ale statului pentru care să fi încheiat contracte de închiriere. Astfel, a reținut Curtea prin Decizia nr. 591 din 19 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 847 din 16 octombrie 2006. De asemenea, art. 5 alin. (3) din lege a mai fost supus controlului de constituționalitate pentru motive similare, iar Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 412 din 16 mai 2006 și nr. 496 din 8 iunie 2006, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, respectiv nr. 556 din 27 iunie 2006, a constatat că aceste dispoziții legale nu contravin prevederilor constituționale invocate. De altfel, asupra dispozițiilor art. 5, 9 și 10 din Legea nr. 341/2004, Curtea s-a mai pronunțat prin mai multe decizii, precum Decizia nr. 335 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 7 septembrie 2005, Decizia nr. 309 din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2007, și Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006. Din motivarea acestei excepții de neconstituționalitate nu se pot reține elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, astfel că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (5), art. 5 alin. (3) și (4), art. 9 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Horia Orășanu, Dumitru Furdea, Daniela Florea, Vasile Nistor și Costel Sântimbreanu în Dosarul nr. 2.024/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman