DECIZIE nr. 1413/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 179 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Orange România - S.A. în Dosarul nr. 41/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se prezintă partea Tudor Stomff, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepției pentru motivele arătate în notele scrise pe care le-a depus la dosarul Curții Constituționale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat este în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 10 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 44/3/CA/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 179 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Orange România - S.A. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege atacate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, deoarece instituie dreptul discreționar al instanței de judecată de a stabili dacă este sau nu cazul să solicite concursul unui expert pentru stabilirea autenticității unor înscrisuri. Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția ridicată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate sunt norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 179 din Codul de procedură civilă, cuprinse în titlul III - Procedura înaintea primei instanțe, cap. III - Judecata, secțiunea a III-a - Administrarea dovezilor. Acest text de lege are următoarea redactare: "Dacă instanța, după verificarea înscrisului cu scrisul sau semnătura făcută în fața ei sau cu alte înscrisuri, nu este lămurită, va dispune ca verificarea să se facă prin expert, obligând părțile să depună de îndată înscrisuri pentru verificare. Se primesc ca atare: 1. înscrisurile autentice; 2. înscrisurile private, netăgăduite de părți; 3. partea din înscris netăgăduită; 4. scrisul sau semnătura făcută înaintea instanței. Înscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de președinte, grefier și părți. Părțile iau cunoștință de înscrisuri în ședință." Textul constituțional invocat este cel al art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție. Analizând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate referitoare la posibilitatea instanței de judecată, în cazul în care nu este lămurită, de a desemna un expert pentru verificarea de scripte, nu contravine dreptului părților de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime, de a beneficia de un proces echitabil și de judecarea acestuia într-un termen rezonabil. În plus, prevederile de lege criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție. De altfel, cu privire la competența instanței de a hotărî asupra admisibilității unei probe, Curtea, prin Decizia nr. 665 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, a statuat că, "în ceea ce privește competența recunoscută instanței de a hotărî asupra admisibilității unei probe, în funcție de pertinența și concludența sa, aceasta este un corolar firesc și necesar al învestirii sale cu soluționarea cauzei pe care este ținută să o finalizeze printr-o hotărâre legală și temeinică. Dincolo de rațiunile care impun și justifică o atare prerogativă, consacrarea ei nu relevă însă niciun fine de neconstituționalitate [

]". Aceste considerente reținute de Curte în decizia menționată sunt valabile și în argumentarea constituționalității prevederilor de lege criticate în cauza de față. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 179 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Orange România - S.A. în Dosarul nr. 41/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu ________