RECTIFICARE nr. 226 din 30 noiembrie 1992
RECTIFICARE nr. 226 din 30 noiembrie 1992 referitoare la Decretul nr. 226/1992
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Urmărește inteligent dosarul din instanță.
Primești notificări la fiecare modificare.
Din anul 2015, zi de zi!
DECIZIE nr. 1.377 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 1-4 din Codul penal
Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 1-4 din Codul penal, excepție invocată de Silviu Boldor în Dosarul nr. 558/219/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori. La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 19 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 558/219/2007, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 1-4 din Codul penal, excepție invocată de Silviu Boldor. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie o discriminare între cetățeni în sensul incriminării și pedepsirii în mod diferit a aceleiași fapte săvârșite din culpă. Se arată că, în condițiile existenței culpei, nerespectarea dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere nu mai prezintă relevanță sub aspect subiectiv, așa încât pedepsirea mai gravă în acest caz creează în mod nejustificat o discriminare nelegitimă. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin pedepsirea diferită a vătămării corporale din culpă, comise ca urmare a unei împrejurări obiective, nu se face nici o discriminare între eventualii autori ai infracțiunii, deoarece este evident că gravitatea mai mare a pedepsei este determinată de existența agravantei. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 184 alin. 1-4 din Codul penal, având următorul cuprins: "Fapta prevăzută la art. 180 alin. 2 și 2^1, care a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum și cea prevăzută la art. 181, săvârșite din culpă, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. Dacă fapta a avut vreuna din urmările prevăzute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Când săvârșirea faptei prevăzute în alin. 1 este urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anume activități, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Fapta prevăzută în alin. 2 dacă este urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere arătate în alineatul precedent se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani." Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, raportate la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 653 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal, pentru considerentele acolo arătate. Întrucât în prezenta cauză au fost formulate critici identice și nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată anterior de Curte, precum și considerentele care o fundamentează își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce privește alin. 1 și 3 ale art. 184 din Codul penal, în raport de care nu au fost formulate critici distincte. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 1-4 din Codul penal, excepție invocată de Silviu Boldor în Dosarul nr. 558/219/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Marieta Safta
RECTIFICARE nr. 226 din 30 noiembrie 1992 referitoare la Decretul nr. 226/1992
RECTIFICARE nr. 37 din 26 februarie 2000 referitoare la Decretul nr. 37/2000
DECIZIE nr. 1.374 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului
DECIZIE nr. 1.378 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 63, art. 64, art. 70 și art. 197 din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 215 alin. 2 din Codul penal
DECIZIE nr. 1.379 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi, art. 65 și art. 71 alin. 1 și 2 din Codul penal
DECIZIE nr. 1.381 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 1.382 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 136 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
DECIZIE nr. 29 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și ale art. 11 alin. (3) din...
Acest site folosește cookie-uri. Detalii