DECIZIE nr. 914/2010

Augustin Zegrean - președinte Acsinte Gaspar - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Simona Ricu - procuror Fabian Niculae - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Acaterm" - S.A. în Dosarul nr. 30.936/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 22 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 30.936/3/2009, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Acaterm" - S.A. într-un dosar având ca obiect anularea unui act juridic. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că obligarea la plata unei taxe de timbru exorbitante (peste 2 miliarde ROL), în condițiile în care se solicită doar desființarea unui contract prejudiciat pentru autor și mai ales pentru comunitatea locală, fără a se solicita restituirea prestațiilor efectuate, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale, respectiv art. 21, 44 și 56 din Constituție, prin raportare și la art. 20 alin. (2). Printr-o interpretare per a contrario, rezultă că în situația unei cereri privind declararea nulității unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită repunerea părților în situația anterioară, taxa de timbru se va calcula la valoarea obiectului contractului. Or, o persoană care solicită numai constatarea nulității unui act juridic patrimonial nu se află, din punct de vedere procesual, în aceeași situație cu persoana care solicită atât constatarea nulității actului juridic, cât și repunerea părților în situația anterioară. Această dispoziție legală încalcă prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție privitoare la sistemul legal de impunere. Tribunalul București - Secția a VI-a comercială apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, texte de lege care au următorul conținut: - Art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997: "(1^1) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părților în situația anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum și art. 6 paragraful1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru prin Decizia nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2010, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. Curtea a reținut că, în cazul drepturilor patrimoniale și al actelor juridice patrimoniale, acțiunile în constatare sau cererile în anulare, rezoluțiune sau reziliere au caracterul unei acțiuni în realizarea dreptului, întrucât tind la readucerea în patrimoniul reclamantului a unui bun evaluabil în bani. Or, apare ca fiind pe deplin justificată soluția adoptată de legiuitor în cuprinsul dispozițiilor art. 2 alin. (1^1) din lege în materia timbrării unor astfel de acțiuni cu o taxă calculată în funcție de valoarea bunului, tocmai în scopul instituirii unui tratament juridic identic cu cel aplicabil acțiunilor sau cererilor evaluabile în bani, reglementat de prevederile art. 2 alin. (1). Așa fiind, pentru acțiunile reglementate în ipoteza normei juridice criticate, indiferent dacă se solicită sau nu, distinct, repunerea părților în situația anterioară, taxarea acțiunii se va face la valoarea bunului, în vreme ce taxa cu valoare fixă urmează a fi datorată numai în cazul acțiunilor care au ca obiect drepturi, respectiv acte juridice nepatrimoniale. Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 contravin prevederilor art. 21 din Constituție, Curtea a reținut, în bogata sa jurisprudență în această materie (de exemplu, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, sau Decizia nr. 354 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005), că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de S.C. "Acaterm" - S.A. în Dosarul nr. 30.936/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Fabian Niculae Întrucât domnul Fabian Niculae se află în concediu, în locul său semnează, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Prim-magistrat-asistent delegat, Ioana Marilena Chiorean