DECIZIE nr. 882/2010

Augustin Zegrean - președinte Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carmen-Marilena Popa și Doru-Cătălin Boștină în Dosarul nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi 766/2009) al Curții de Apel București - Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției Doru-Cătălin Boștină și avocatul Domnica Antoniuc, cu împuternicire avocațială la dosar, pentru autorul excepției Carmen-Marilena Popa. Lipsește cealaltă parte, Florina Mihaela Gruia (Răducu). Avocatul autorului excepției Carmen-Marilena Popa arată că procedura de citare a părții Florina Mihaela Gruia (Răducu) nu a fost legal îndeplinită, deoarece aceasta a fost citată la alt număr al străzii pe care locuiește. Reprezentantul Ministerului Public consideră că nu este lipsă de procedură cu partea Florina Mihaela Gruia (Răducu). Curtea reține că procedura de citare a fost legal îndeplinită și constată cauza în stare de judecată. Având cuvântul, apărătorul autorului excepției de neconstituționalitate Carmen-Marilena Popa solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, arătând că în noul Cod penal prevederea criticată nici nu se mai regăsește. Autorul excepției de neconstituționalitate, Doru-Cătălin Boștină, solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în fața instanței de judecată și depune concluzii scrise în acest sens. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că recursul declarat împotriva unei hotărâri judecătorești care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel este un recurs devolutiv, în cadrul căruia se pot aduce, pe lângă criticile de legalitate, și critici referitoare la temeinicia hotărârii atacate. Totodată, arată că în Expunerea de motive a Legii nr. 79/2007 pentru modificarea art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală sunt precizate rațiunile care au stat la baza introducerii prevederii criticate în Codul penal. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Decizia nr. 3.407 din 23 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.838/1/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, admițând recursul împotriva Încheierii din 20 august 2009 a Curții de Apel București - Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Carmen-Marilena Popa și Doru-Cătălin Boștină în Dosarul nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi 766/2009) al Curții de Apel București - Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, cu ocazia soluționării unei cauze penale în care unul dintre inculpați avea, la data săvârșirii faptei, calitatea de notar public. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile constituționale referitoare la respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, la egalitatea în drepturi și la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, în măsura în care creează o discriminare în legătură cu competența de soluționare a unei cauze penale între o persoană care are calitatea de notar și o persoană care nu are această calitate, dar este acuzată de același tip de infracțiune. Mai arată că discriminarea rezultă din îngrădirea dreptului de a ataca hotărârea pronunțată în fondul cauzei atât cu apel, cât și cu recurs. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând și jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 79/2007 pentru modificarea art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 2 aprilie 2007. Textul de lege criticat are, în prezent, următorul cuprins: "Curtea de Apel: 1. judecă în primă instanță: [

] b) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi". În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 138 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate în prezenta cauză, reținând, în esență, că nu este contrară principiului egalității în drepturi a cetățenilor instituirea unor reguli speciale și că norma de competență criticată asigură dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carmen-Marilena Popa și Doru-Cătălin Boștină în Dosarul nr. 3.142/2/2009 (număr în format vechi 766/2009) al Curții de Apel București - Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ____________