DECIZIE nr. 568/2010

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Alexandru Preda în Dosarul nr. 2.730/184/2009 al Judecătoriei Balș. La apelul nominal se prezintă partea Vasile Radu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Partea prezentă lasă la aprecierea Curții soluționarea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 2 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.730/184/2009, Judecătoria Balș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Alexandru Preda. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 15 din Constituție, deoarece posibilitatea de a se invoca nulitatea absolută în litigiile în curs implică retroactivitatea reglementării. Judecătoria Balș consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a fost sesizată de instanța de judecată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. În realitate, așa cum rezultă atât din cuprinsul încheierii de sesizare, cât și din notele scrise ale autorului excepției, textul de lege criticat este cel al art. III alin. (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, text introdus prin articolul unic pct. 4 din titlul V al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Textul art. III alin. (2^1) din Legea nr. 169/1997 are următoarea redactare: "(2^1) Nulitatea absolută, în sensul prezentei legi, va putea fi invocată și în litigiile în curs." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine art. 15 alin. (2) din Constituție privind principiul neretroactivității legii. Analizând critica de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art.

(2^1) din Legea nr. 169/1997 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, pentru motive similare. Astfel, prin Decizia nr. 186 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 13 aprilie 2006, Curtea a reținut că aceste prevederi nu conțin în sine nicio reglementare cu caracter retroactiv, ele fiind aplicabile și litigiilor în curs de rezolvare ce au ca obiect constatarea nulității actelor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, încheiate cu încălcarea unor dispoziții legale imperative. Aceste prevederi precizează încă o dată sancționarea cu nulitate absolută a actelor juridice încheiate cu încălcarea unor norme legale imperative privind reconstituirea dreptului de proprietate. De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 375/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, referindu-se la constituționalitatea titlului V din Legea nr. 247/2005, a statuat că aceste dispoziții nu aduc atingere drepturilor câștigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea condițiilor legale în vigoare la momentul nașterii lor. Efectul nulității absolute de repunere în situațiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Alexandru Preda în Dosarul nr. 2.730/184/2009 al Judecătoriei Balș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 29 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu