DECIZIE nr. 457/2010

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) și alin. 9 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Claudia-Ramona Bonca în Dosarul nr. 12.416/55/2008 al Judecătoriei Arad - Secția penală și de Nicolae Toma în Dosarul nr. 10.380/231/2008 al Tribunalului Vrancea - Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă domnul Dalati Bassam, interpret autorizat de limba arabă. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 6.130D/2009 și nr. 6.410D/2009 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 6.410D/2009 la Dosarul nr. 6.130D/2009, care este primul înregistrat. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin Încheierea din 3 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 12.416/55/2008, Judecătoria Arad - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) și alin. 9 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Claudia-Ramona Bonca cu ocazia soluționării dosarului mai sus menționat. Prin Încheierea din 6 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.380/231/2008, Tribunalul Vrancea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) și alin. 9 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Nicolae Toma cu ocazia soluționării dosarului mai sus menționat. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia, Claudia-Ramona Bonca, susține, în esență, că prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) și alin. 9 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dispozițiile constituționale referitoare la înfăptuirea justiției, rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, întrucât instanța de judecată se pronunță asupra fondului înainte de începerea procesului penal și se substituie parchetului, în condițiile în care acesta din urmă este organul judiciar care trebuie să susțină acțiunea penală. Mai arată că persoana împotriva căreia a fost făcută plângerea este lipsită de garanțiile unui proces echitabil, și anume de posibilitatea de a lua cunoștință de materialul de urmărire penală, de a propune probe în apărare și de a combate probele în acuzare, precum și de a pune în discuție regularitatea actului de sesizare. Autorul excepției, Nicolae Toma, susține că prevederile de lege criticate încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și dispozițiile constituționale referitoare la rolul Parlamentului și la instanțele judecătorești, având în vedere interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. XLVIII (48)/2007, dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, în sensul inaplicabilității acestui text de lege în cazul plângerii formulate împotriva rezoluției, ordonanței sau dispoziției din rechizitoriu de neîncepere a urmăririi penale sau de clasare. Consideră că Decizia nr. XLVIII (48)/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, erodează principiul celerității soluționării procesului penal, introducând în desfășurarea acestuia un formalism excesiv și inutil, în condițiile în care instanța supremă are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, fără să poată, însă, institui, modifica sau abroga norme juridice cu putere de lege, așa cum a procedat prin Decizia nr. XLVIII (48)/2007. Judecătoria Arad - Secția penală și Tribunalul Vrancea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) și alin. 9 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "Judecătorul pronunță una dintre următoarele soluții: [

] c) admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și, când probele existente la dosar sunt suficiente, reține cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozițiile privind judecata în primă instanță și căile de atac aplicându-se în mod corespunzător. În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanței îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1." În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 61 alin. (1) referitoare la rolul Parlamentului, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1)-(3) privind instanțele judecătorești, ale art. 131 privind rolul Ministerului Public și ale art. 132 referitoare la statutul procurorilor, precum și ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) și alin. 9 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și cu motivări similare. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 864 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, și prin Decizia nr. 599 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, Curtea a respins criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) și alin. 9 din Codul de procedură penală, pentru motivele acolo arătate. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește eventualele greșeli de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești, la care face referire autorul excepției, Nicolae Toma, acestea nu pot constitui, însă, motive de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) și alin. 9 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Claudia-Ramona Bonca în Dosarul nr. 12.416/55/2008 al Judecătoriei Arad - Secția penală și de Nicolae Toma în Dosarul nr. 10.380/231/2008 al Tribunalului Vrancea - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică