DECIZIE nr. 339/2010

Acsinte Gaspar - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1066 din Codul civil și art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Societatea Comercială "Setro Metal Group" - S.A. din Câmpulung în Dosarul nr. 938/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeș. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, referitor la art. 1066 din Codul civil, este invocată jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume deciziile nr. 121/2009 și nr. 1.547/2009. Cât privește prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Ministerul Public arată că autorul excepției își formulează critica din perspectiva comparării unor prevederi legale, astfel că problema ridicată excedează competenței Curții Constituționale, iar critica sa nu poate fi primită. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 938/1.259/2008, Tribunalul Comercial Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1066 din Codul civil și art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Societatea Comercială "Setro Metal Group" - S.A. din Câmpulung într-o cauză având ca obiect pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia consideră că prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind compunerea instanței în judecarea litigiilor în primă instanță contravin dispozițiilor art. 16, art. 21 și art. 24 din Legea fundamentală prin aceea că această componență nu poate fi diferită pentru litigiile de drept comun și pentru litigiile în materia conflictelor de muncă, o mai bună justiție și o garanție a imparțialității instanței putând fi oferită pentru toate cauzele de sistemul completului colegial, în cadrul căruia să existe control reciproc între membrii completului de judecată. Cât privește prevederile art. 1066 din Codul civil, autorul susține că acestea contravin normelor constituționale ale art. 124 și art. 126 alin. (1), întrucât clauza penală, fiind un contract, este obligatorie pentru părți, iar instanța de judecată nu poate să reducă sau să mărească cuantumul ei, nici să verifice întinderea prejudiciului cauzat efectiv creditorului și nici să ceară acestuia să probeze cuantumul acestui prejudiciu. Tribunalul Comercial Argeș și-a exprimat opinia în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate. Astfel, în ceea ce privește prevederile art. 1066 din Codul civil, instanța opinează în sensul că inserarea în contractul principal a clauzei penale, în aplicarea principiului autonomiei de voință a părților, nu contravine niciuneia dintre normele constituționale de referință. Cât privește prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, instanța apreciază că nici acestea nu contravin Legii fundamentale, deoarece activitatea de judecată trebuie să se desfășoare strict în limitele cadrului legal, iar în măsura în care ar exista dubii cu privire la imparțialitatea judecătorului de primă instanță, părțile beneficiază de mijloace de apărare menite să garanteze o judecată echitabilă și imparțială. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă și jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume Decizia nr. 121/2009. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1066 din Codul civil și art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, prevederi care au următorul conținut: - Art. 1066 din Codul civil: "Clauza penală este aceea prin care o persoană spre a da asigurare pentru executarea unei obligații se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i."; - Art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004: "Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale." Autorul excepției susține că prevederile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, referitoare la compunerea instanței în judecarea litigiilor în primă instanță, contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare, iar prevederile art. 1066 din Codul civil contravin art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 741 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, constatând că sunt constituționale. Curtea a reținut că stabilirea competenței și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului și că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. În aplicarea acestor prevederi constituționale, legiuitorul stabilește componența completului de judecată și conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluționarea cauzelor ce îi sunt repartizate. Atât Constituția, cât și Legea privind organizarea judecătorească stabilesc, sub aspectul imparțialității, dreptul și obligația judecătorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecată desfășurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal. În ipoteza în care există dubii cu privire la imparțialitatea judecătorului în primă instanță, există mijloace de apărare prevăzute de lege care asigură suficiente garanții pentru o judecată echitabilă și imparțială. În ceea ce privește prevederile art. 1066 (și următoarele) din Codul civil, Curtea constată că acestea reglementează regimul juridic al clauzei penale, ce reprezintă acea convenție accesorie contractului principal prin care părțile determină echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației contractuale. Deși aplicarea clauzei penale are loc direct între părți, fără a fi necesară intervenția instanței judecătorești, nimic nu împiedică partea interesată să sesizeze instanța atunci când apreciază că invocarea ei s-a făcut în mod abuziv, partea având posibilitatea de a cere instanței să constate că nu sunt întrunite condițiile pentru acordarea de despăgubiri și deci pentru aplicarea clauzei penale. Tot instanța poate, în temeiul legii, să micșoreze cuantumul clauzei penale, în caz de executare parțială a obligației, în temeiul art. 1070 din Codul civil. Intervenția instanței, în aceste cazuri, nu contravine vreunui principiu constituțional, ci este în acord cu Legea fundamentală, care prevede că justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești stabilite de lege, iar competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege. De altfel, prin Decizia nr. 121 din 3 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 13 martie 2009, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1066, reținând că acestea nu contravin Legii fundamentale. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în deciziile menționate mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1066 din Codul civil și art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Societatea Comercială "Setro Metal Group" - S.A. din Câmpulung în Dosarul nr. 938/1.259/2008 al Tribunalului Comercial Argeș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2010. PREȘEDINTE, Acsinte GASPAR

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora