DECIZIE nr. 1101/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 lit. f) și art. 208 alin. (7) din Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Miror Impex" - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 3.010/88/2009 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.555D/2010. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, deși dispozițiile criticate au fost abrogate, ele continuă să producă efecte juridice în cauză, astfel încât în temeiul Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea este competentă să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate invocată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 3 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.010/88/2009, Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 lit. f) și art. 208 alin. (7) din Codul fiscal. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Miror Impex" - S.R.L. din Tulcea într-o cauză în contencios administrativ având ca obiect anularea unei decizii fiscale de impunere. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile de lege criticate, așa cum sunt acestea puse în aplicare de către organele de control fiscal, contravin principiilor Constituției, întrucât produsele cărora li se aplică regimul accizelor sunt supuse unei duble impozitări: accize și taxa pe valoarea adăugată. Mai mult, aplicarea accizelor la serviciile de manoperă a obiectelor din aur, respectiv manopera de semilucrare sau corectare a defectelor bijuteriilor, la care se aplică TVA, impune eliminarea aplicării accizelor asupra bijuteriilor comercializate. Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ consideră că, potrivit dispozițiilor legale criticate, accizele precedă taxa pe valoarea adăugată și se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare. Pe cale de consecință, instanța apreciază că nu poate fi reținută încălcarea niciunei dispoziții constituționale invocate de autorul excepției. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 207 lit. f) și art. 208 alin. (7) din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, care au următorul conținut: - Art. 207 lit. f): "Următoarele produse sunt supuse accizelor: [

]

f) bijuterii din aur și/sau din platină cu codul NC 7113 19 00, cu excepția verighetelor.";

- Art. 208 alin. (7): "În cazul produselor prevăzute la alin. (2), (3) și (5), accizele preced taxa pe valoarea adăugată și se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezintă:

a) pentru produsele provenite din producția internă - prețul de livrare al producătorului, mai puțin acciza;

b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar - prețurile de achiziție;

c) pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar - valoarea în vamă, stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale și alte taxe speciale, după caz."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) care consacră principiile generale ale statului român, art. 45 privind libertatea economică, art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți și în art. 56 referitoare la contribuțiile financiare. Curtea constată că, la data invocării excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate nu mai erau în vigoare, fiind abrogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009. Însă aceste dispoziții constituie temeiul juridic al deciziei de impunere a cărei anulare se solicită prin cererea adresată instanței judecătorești, astfel că în speța dedusă judecății ele continuă să producă efecte juridice, având legătură cu soluționarea cauzei. Așa fiind, ținând seama de Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a se pronunța asupra prevederilor art. 207 lit. f) și art. 208 alin. (7) din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003, în conținutul pe care acestea îl aveau la data emiterii deciziei de impunere. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că regula generală în materia impozitelor și taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 56 din Constituție, contribuția cetățenilor la cheltuielile publice constituie o îndatorire fundamentală a acestora, neputându-se reține, în consecință, că prin stabilirea pe cale legală a unui impozit s-ar leza dreptul de proprietate al unei persoane. Din aceste reglementări constituționale rezultă că stabilirea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat intră în competența exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul exclusiv de a stabili cuantumul impozitelor și taxelor și de a opta pentru acordarea unor exceptări sau scutiri de la aceste obligații în favoarea anumitor categorii de contribuabili și în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico-financiară a țării în perioadele respective. Analizând motivele invocate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute, întrucât accizele și taxa pe valoarea adăugată sunt impozite indirecte pe care contribuabilul, persoană juridică, le încasează în temeiul legii și apoi le varsă la bugetul de stat, sumele reprezentând aceste impozite fiind suportate de consumatorul final, adică cel care dobândește pentru sine bunurile ori serviciile impozitate; prin urmare, în cazul acestor impozite contribuabilul își îndeplinește obligația legală, fără a datora și plăti din veniturile sale nicio sumă și, deci, fără a suferi vreun prejudiciu. Pe de altă parte, trebuie reținut faptul că, potrivit regulilor generale aplicabile în materie fiscală, pot fi instituite mai multe sarcini fiscale asupra acelorași categorii de mărfuri (de exemplu, accize, taxe vamale și TVA), taxa pe valoarea adăugată aplicându-se asupra bunurilor și/sau serviciilor al căror preț include alte impozite indirecte. Independent de rațiunile înfățișate mai sus, analizând susținerile autorului excepției, Curtea observă că acestea vizează interpretarea și aplicarea textelor de lege criticate de către organele de control fiscal sau de către instanța judecătorească. Or, în ceea ce privește sesizările ce au ca obiect constatarea neconstituționalității unei anumite interpretări date de organele administrative sau de instanțele judecătorești prevederilor legale, Curtea a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă și urmează să fie respinsă ca atare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 lit. f) și art. 208 alin. (7) din Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Miror Impex" - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 3.010/88/2009 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, comercială și contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu