DECIZIE nr. 1120/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1069 alin. 1 și art. 1070 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Conban" - S.A. din București în Dosarul nr. 39.838/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.313D/2010. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 39.838/3/2009, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1069 alin. 1 și art. 1070 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Conban" - S.A. din București într-o cauză având ca obiect pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin reglementarea instituției clauzei penale este limitată posibilitatea judecătorului de a dispune micșorarea penalităților exclusiv pentru situația când obligația principală a fost executată în parte, nu și în situația când penalitatea este în chip manifest excesivă, ajungându-se ca penalitatea să depășească cu mult valoarea prejudiciului suferit de creditor. În acest fel apreciază că se încalcă dreptul debitorului la un proces echitabil, precum și dreptul de proprietate al acestuia, deoarece patrimoniul său poate fi executat de creditor pentru o valoare mult mai mare decât valoarea prejudiciului suferit. În sfârșit, arată că soluția legislativă în materie reglementată de Codul civil român este deficitară față de cea din alte sisteme de drept, în legislația europeană fiind reglementată posibilitatea ca judecătorii să intervină atunci când acest lucru se impune și să modifice cuantumul clauzei penale, în sensul creșterii sau micșorării acesteia. Tribunalul București - Secția a VI-a comercială consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că limitarea posibilității instanței de a interveni asupra cuantumului clauzei penale introduse în contract nu constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil sau al dreptului de proprietate al debitorului, având în vedere că nimic nu împiedică partea interesată să sesizeze instanța atunci când invocarea clauzei s-a făcut abuziv, aceasta putând cere să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile pentru plata de despăgubiri. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului arată că prevederile art. 1069 alin. 1 și art. 1070 din Codul civil sunt constituționale. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume deciziile nr. 121/2009 și nr. 865/2010, prin care a statuat că acestea sunt conforme cu Legea fundamentală. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1069 alin. 1 și art. 1070 din Codul civil, care au următorul conținut: - Art. 1069 alin. 1: "Clauza penală este o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale."; - Art. 1070: "Penalitatea poate fi împuținată de judecător, când obligația principală a fost executată în parte." Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și a celor ale art. 136 privind proprietatea. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care a statuat că aceasta nu contravine Legii fundamentale. Astfel, prin Decizia nr. 339 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010, Curtea a reținut că art. 1066 (și următoarele) din Codul civil reglementează regimul juridic al clauzei penale, ce reprezintă acea convenție accesorie contractului principal prin care părțile determină echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației contractuale. Deși aplicarea clauzei penale are loc direct între părți, fără a fi necesară intervenția instanței judecătorești, nimic nu împiedică partea interesată să sesizeze instanța atunci când apreciază că invocarea ei s-a făcut în mod abuziv, partea având posibilitatea de a cere instanței să constate că nu sunt întrunite condițiile pentru acordarea de despăgubiri și deci pentru aplicarea clauzei penale. Tot instanța poate, în temeiul legii, să micșoreze cuantumul clauzei penale, în caz de executare parțială a obligației, în temeiul art. 1070 din Codul civil. Intervenția instanței în aceste cazuri nu contravine vreunui principiu constituțional, ci este în acord cu Legea fundamentală, care statuează că justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești stabilite de lege, iar competența și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. De asemenea, prin Decizia nr. 121 din 3 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 13 martie 2009, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1066-1069 din Codul civil, reținând că acestea nu contravin Legii fundamentale. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în deciziile menționate mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1069 alin. 1 și art. 1070 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Conban" - S.A. din București în Dosarul nr. 39.838/3/2009 al Tribunalului București Secția a VI-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora