DECIZIE nr. 1044/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Dionisie Manolachi în Dosarul nr. 1.046/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.718D/2010. La apelul nominal se prezintă partea Compania Națională "Poșta Română" - S.A., reprezentată prin consilierul juridic Mariana Stancu. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 298D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 și 18 din Legea nr. 329/2009, excepție ridicată de Silvia Mărunțelu în Dosarul nr. 13.286/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 386D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17, 18, 20, 23 și 25 din Legea nr. 329/2009, excepție ridicată de Constantin Cojocaru în Dosarul nr. 3.800/99/2010 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 416D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17-22 din Legea nr. 329/2009, excepție ridicată de Vasile Crăciunescu în Dosarul nr. 37.951/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 3.718D/2010, nr. 298D/2011, nr. 386D/2011 și nr. 416D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A. nu se opune conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 298D/2011, nr. 386D/2011 și nr. 416D/2011 la Dosarul nr. 3.718D/2010, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Reprezentantul Ministerului Public, invocând, de asemenea, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 11 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.046/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Excepția a fost ridicată de Dionisie Manolachi cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de concediere. Prin Încheierea din 11 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 13.286/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 și 18 din Legea nr. 329/2009. Excepția a fost ridicată de Silvia Mărunțelu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. Prin Decizia nr. 167/2011 din 17 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.800/99/2010, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17, 18, 20, 23 și 25 din Legea nr. 329/2009. Excepția a fost ridicată de Constantin Cojocaru cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 687/CA din 7 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Iași. Prin Încheierea din 7 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 37.951/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17-22 din Legea nr. 329/2009. Excepția a fost ridicată de Vasile Crăciunescu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege criticate, care interzic cumulul salariului cu pensia care trece peste un anumit plafon, afectează drepturi fundamentale precum dreptul la muncă, dreptul de proprietate privată și dreptul la un nivel de trai decent. În acest sens, arată că această măsură are ca efect diminuarea veniturilor persoanelor aflate în această situație. De asemenea, consideră că statul nu poate impune unilateral încetarea contractului de muncă pentru motive care nu au fost prevăzute inițial în acest contract și pentru aspecte care nu au nicio legătură cu raporturile de muncă existente. În același sens, arată că textele de lege criticate sunt contrare principiului neretroactivității legii civile. Textele de lege criticate sunt, în același timp, discriminatorii, creând un tratament diferențiat între persoanele care cumulează pensia cu salariul în funcție de persoana angajatorului, cât și între persoanele care pot cumula pensia cu salariul și cele care nu pot face acest lucru din cauza cuantumului pensiei. Totodată, arată că sunt defavorizate persoanele care au o pregătire profesională superioară și au depus o muncă mai îndelungată și de o mai bună calitate. De asemenea, consideră că restrângerea exercițiului drepturilor amintite s-a făcut fără respectarea condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție, această măsură nefiind proporțională cu scopul urmărit și neavând caracter temporar. Mai arată că sunt încălcate și dispoziții ale Codului muncii și ale Legii nr. 179/2004, precum și dispozițiile internaționale care consacră dreptul la muncă și consideră că instanța de judecată ar trebui să facă aplicarea directă a acestor dispoziții. În sfârșit, consideră că legiuitorul ar fi putut prevedea o reducere a cuantumului drepturilor obținute, dar nu renunțarea la acestea. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 1.046/3/2010, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În schimb, în Dosarul nr. 13.286/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, având în vedere obiectul acestui dosar, în care se solicită ca instanța de judecată să înlăture discriminarea dintre persoanele care cumulează pensia cu salariul în sistem public față de cele care cumulează aceleași venituri în sistemul privat, se abține de la exprimarea punctului de vedere asupra excepției de neconstituționalitate raportate la art. 16 din Constituție, întrucât consideră că aceasta ar reprezenta o antepronunțare. De asemenea, deoarece în cazul criticilor privind încălcarea dreptului de proprietate privată se solicită instanței aplicarea directă a unor acte internaționale, instanța nu își exprimă opinia. În ceea ce privește susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea dreptului la muncă, consideră că acest drept fundamental este afectat. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 37.951/3/2010, arătând că a fost sesizată pe fondul cauzei cu problema care face obiectul excepției de neconstituționalitate, nu își expune opinia asupra acesteia, întrucât aceasta ar echivala cu o antepronunțare. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009. Autorii excepției consideră că aceste texte de lege contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 47 referitor la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 148 alin. (2) și (4) referitor la caracterul obligatoriu al reglementărilor comunitare. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 20 din Constituție, prin raportare la dispozițiile Declarației Universale a Drepturilor Omului, ale Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale referitor la dreptul la muncă, ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale Protocolului nr. 12 la aceeași convenție, ale Pactului internațional privind drepturile civile și politice, ale Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Cărții Sociale Europene, dispoziții care consacră dreptul la muncă, interzicerea discriminării și egalitatea în drepturi, precum și dreptul de proprietate. De asemenea, autorii excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Europene de Justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate prin prisma acelorași critici și în raport cu aceleași texte din Constituție ca și cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, și prin Decizia nr. 366 din 22 martie 2011 *), aflată în curs de publicare, Curtea a reținut că "dispozițiile cap. IV din lege sunt constituționale în măsura în care acestea nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție." În acest sens a subliniat faptul că dispozițiile de lege criticate "oferă persoanelor care au calitatea de pensionari cumularzi sau care devin pensionari cumularzi dreptul de a opta între continuarea activității în baza contractului individual de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire și deci a realiza venituri salariale sau asimilate acestora și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire". De asemenea, a arătat că "ceea ce determină critica textelor legale nu este interdicția cumulului în sine în cazurile prevăzute de art. 17 alin. (1) teza a doua, ci nivelul pensiei până la care se poate cumula și peste care nu mai este permis acest cumul. Sub acest aspect, Curtea a statuat că: "Nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament [

] să aibă o rațiune licită."" ( Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005). În concluzie, a reținut că "măsura adoptată este proporțională cu situația care a determinat-o, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii și mijloacele folosite în realizarea lui, și este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei." ------- Notă

*) Decizia nr. 366 din 22 martie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011.

Cât privește critica raportată la dispozițiile art. 15 din Constituție, Curtea a arătat că "prevederile de lege criticate nu afectează însăși existența dreptului la pensie dobândit potrivit legii, așa cum se susține în motivarea excepției, ci reglementează condițiile exercitării acestui drept pentru viitor, într-un context social afectat de criza economică care a impus adoptarea unor măsuri cu caracter excepțional, care, prin eficiența și promptitudinea aplicării, să conducă la reducerea efectelor sale și să creeze premisele relansării economiei naționale." În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale care consacră obligația statului de a asigura un nivel de trai decent, Curtea a reținut că acest drept nu are un conținut concret, determinat, ci trebuie apreciat concret, în funcție de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului, iar contextul economico-social justifică măsurile criticate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Cât privește criticile privind existența unor necorelări legislative, Curtea reține că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constituționalitatea unor dispoziții de lege se poate analiza doar prin raportare la prevederile Constituției, iar nu și în raport cu alte acte normative, subordonate Legii fundamentale. De asemenea, aplicarea directă a unor dispoziții internaționale de către instanța de judecată nu poate constitui obiectul analizei instanței de contencios constituțional. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Dionisie Manolachi, Silvia Mărunțelu și de Vasile Crăciunescu în dosarele nr. 1.046/3/2010, nr. 13.286/3/2010 și nr. 37.951/3/2010 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de Constantin Cojocaru în Dosarul nr. 3.800/99/2010 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea