DECIZIE nr. 1472/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 din Codul penal, excepție ridicată de Ion Bucur în Dosarul nr. 4.977/231/2006 al Tribunalului Vrancea - Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 5 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.977/231/2006, Tribunalul Vrancea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Ion Bucur cu ocazia soluționării apelului împotriva unei sentințe penale de achitare sub aspectul săvârșirii, printre altele, a infracțiunii prevăzute de art. 289 din Codul penal. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 289 din Codul penal aduc atingere principiului egalității în drepturi, precum și dreptului la un proces echitabil, deoarece răspunderea penală este atrasă de calitatea de funcționar a subiectului activ, ceea ce creează o discriminare față de ceilalți cetățeni, care nu răspund sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual. Tribunalul Vrancea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 289 din Codul penal, având următorul cuprins: "Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Tentativa se pedepsește." În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) teza întâi referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum și a prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, prevederi care se referă la dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 289 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și din actele normative internaționale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.086 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 alin. 1 din Codul penal, a reținut că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, privind egalitatea cetățenilor în fața legii, câtă vreme prevederile criticate din Codul penal nu instituie privilegii sau discriminări, fiind aplicabile în mod egal oricărei persoane care are calitatea de funcționar public sau funcționar. Totodată, stabilirea unor infracțiuni, precum și a calității subiectului activ al acestora intră în competența exclusivă a legiuitorului. În același sens este și Decizia nr. 511 din 27 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 25 mai 2010. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 din Codul penal, excepție ridicată de Ion Bucur în Dosarul nr. 4.977/231/2006 al Tribunalului Vrancea - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică