DECIZIE nr. 661/2015

Daniel

Marius Morar - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Dumitru Sanda în Dosarul nr. 12.673/63/2013* al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 165D/2015 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 12.673/63/2013*, Tribunalul Dolj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Dumitru Sanda într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care Judecătoria Craiova a anulat ca insuficient timbrată o cerere de chemare în judecată introdusă de acesta. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că actualele taxe judiciare de timbru îngrădesc accesul liber la justiție, din cauza cuantumului ridicat al acestora, comparativ cu cele prevăzute prin Legea nr. 146/1997. Arată că este încălcat și dreptul la apărare, întrucât plata taxelor judiciare de timbru nu îi mai permite să apeleze la asistență juridică prin intermediul unui avocat. 6. Tribunalul Dolj - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând, în acest sens, că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea actului de justiție, întrucât este firesc ca persoanele care solicită concursul justiției să acopere măcar o parte din cheltuielile generate de acțiunea lor, cheltuieli care sunt publice. Arată, totodată, că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru diferențiat pe tipuri de acțiuni, iar în cazul persoanelor fără venituri sau cu venituri mici există soluția prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Avocatul Poporului apreciază că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate. Arată că este justificat ca persoanele care se adresează autorității judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. În situația în care cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit ar fi de natură să pună în pericol mijloacele de existență ale uneia dintre părți, legiuitorul a instituit beneficiul unor înlesniri în plata acestor taxe, respectiv scutiri, eșalonări sau amânări, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 8 și 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Textele de lege criticate stabilesc cuantumul taxei judiciare de timbru ce trebuie achitată pentru introducerea anumitor acțiuni și cereri în fața instanțelor judecătorești (art. 8), respectiv pentru anumite cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces (art. 9). 12. În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse la art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justiție și la art. 24 care garantează dreptul la apărare. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin numeroase decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 104 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, sau Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, referindu-se la prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Curtea a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care obțin un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 570 din 3 mai 2011 și Decizia nr. 569 din 3 mai 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 iulie 2011, sau Decizia nr. 450 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 1 iulie 2011, Curtea a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Totodată, Curtea a subliniat că trebuie avute în vedere dispozițiile constituționale ale art. 56 alin. (1) potrivit cărora cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. Or, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. 14. În ceea ce privește cuantumul acestora, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală ( Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). S-a mai reținut, de asemenea, în jurisprudența Curții Constituționale, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții ( Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005). Curtea a subliniat, în același timp, că prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, pentru situația în care justițiabilul nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, legiuitorul a instituit, ca o garanție a liberului acces la justiție, posibilitatea ca persoanele fizice să beneficieze de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare. 15. Și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, instanța europeană a reținut că instituirea unor taxe judiciare de timbru nu reprezintă o încălcare per se a dreptului de acces la instanțele judecătorești (Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 60). 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Sanda în Dosarul nr. 12.673/63/2013* al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 8 și 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2015.