Curtea de Conturi. Conditiile investirii instantei cu solutionarea litigiilor nascute din activitatea acesteia. Decizie nr. 374/R din data de 20.09.2004
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Prin sentinta din 21 mai 2004, Tribunalul Iasi a respins incheierea de sesizare a completului Curti de Conturi, considerand ca dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 117/2003, instantele judecatoresti nu mai pot fi investite decat in conditiile prevazute de art. 109 si urmatoarele din Codul de procedura civila de catre Curtea de Conturi, procurorul financiar sau de catre persoanele fizice sau juridice care se considera vatamate prin actul de control financiar incheiat, cerinte ce nu sunt indeplinite de catre incheierea completului sectiei de control ulterior. Impotriva acestei sentinte a introdus recurs procurorul financiar de pe langa Camera de Conturi a judetului Iasi care critica hotararea primei instante pe motiv ca au fost ignorate dispozitiile art. 31 (2) din legea nr. 94/1992, ca art. 4 din O.U.G nr. 117/2003 stabileste ca investirea instantelor judecatoresti dupa data intrarii in vigoare a mentionatului act normativ, se poate realiza si prin incheierea completelor din cadrul Curtii de Conturi si ca denumirea de "incheiere" nu poate inlatura caracterul de cerere a actului de investire, dispozitiile Legii nr. 94/1992 trebuind considerate ca norme speciale in raport cu dispozitiile Codului de procedura civila, cu care se completeaza.
Recursul se vadeste a fi fondat intrucat la data intrarii in vigoare a O.U.G nr. 117/2003, investirea instantelor judecatoresti se poate realiza atat prin actul de sesizare a procurorului financiar, cat si prin actele incheiate de completele constituite in cadrul Curti de Conturi, in conditiile prevazute de Legea nr. 94/1992 si pe care legiuitorul le-a denumit "incheiere".
Faptul ca denumirea de "incheiere" data actului de sesizare al instantei, nu isi are corespondent in Codul de procedura civila, nu este de natura a afecta in vreun fel exercitiul dreptului de investire al instantei, recunoscut Curtii de Conturi prin art. 4 din O.U.G. nr. 117/2003, intrucat denumirea aleasa de legiuitor nu are semnificatie sau consecinte juridice in ceea ce priveste dreptul, in materialitatea sa.
Daca instanta este obligata sa primeasca si sa solutioneze actul de investire astfel cum impun dispozitiile art. 4 din O.U.G nr. 117/2003 aceasta nu inseamna ca, in ceea ce priveste continutul "incheiere" cel ce sesizeaza ar fi exonerat de obligatia de a se conforma dispozitiilor legale referitoare la procedura inaintea primei instante, consacrata de capitolul I din cartea a-II-a, titlul III al Codului de procedura civila.
Sub acest aspect, in mod justificat s-a retinut ca actul de investire al instantei de catre completul Curtii de Conturi, trebuie sa aiba in continut valentele unei actiuni, cerere care sta la baza oricarei proceduri contencioase.
Chiar daca cu ocazia adoptarii ordonantei O.U.G. 117/2003 legiuitorul nu a reglementat soarta dispozitiilor cuprinse in capitolul IV din Legea 94/1992, privind atributiile jurisdictionale ale Curtii de Conturi, asta nu inseamna ca se poate accepta transpunerea regulilor specifice procedurilor jurisdictionale administrative in sfera dreptului comun specific contenciosului-administrativ.
Preluarea activitatii de solutionare a litigiilor rezultate din activitatea Curtii de Conturi, chiar din lipsa unor dispozitii tranzitorii sau derogatorii, nu inseamna ca instantele judecatoresti s-au substituit competentelor si trebuie sa urmeze regulile dupa care se desfasoara activitatea colegiilor jurisdictionale ale Curtii de Conturi.
Titularul actului de sesizare, in demersul sau judiciar nu va mai putea apela la dispozitiile art. 31 din legea 94/1992, atunci cand intocmeste actul de sesizare ce va fi obligat care este finalitatea urmarita prin acte de investire, raportul dintre structurile Curtii de Conturi si raporturile dintre reclamant si instantele judecatoresti fiind diferite in continut si esenta de raporturile dintre controlorii financiari si colegiu jurisdictional, chiar daca dispozitiile art. 31 din mentionatul act normativ nu au fot modificate expres.
Intrucat prima instanta s-a oprit doar asupra aspectelor formale decurgand din actul de sesizare, recursul va fi admis, cauza fiind a fi trimisa spre rejudecare aceleiasi instante.
Decizia nr. 374/R din 20 septembrie 2004