Irelevanta ordonantei de instituire sechestru asigurator in favoarea unui creditor asupra ordinii de preferinta a creantei sale; art. 75 din Legea nr. 85/2006 Decizie nr. 457 din data de 28.08.2009
pronunțată de Curtea de Apel Galati

In conditiile in care un creditor si-a exercitat dreptul de contestatie impotriva tabelului preliminar si i-a fost respinsa cererea, fiindu-i consemnata creanta in mod definitiv, acesta nu mai poate cere rectificarea tabelului creantelor decat potrivit art. 75 din Legea nr. 85/2006 si pentru imprejurari exceptionale, respectiv pentru situatii de dol, fals, eroare sau descoperire de titluri noi.
Pronuntarea ulterioara a unei ordonante de instituire sechestru asigurator asupra bunurilor unui reprezentant legal al debitoarei nu are relevanta asupra tabelului definitiv, neputand fi asimilata imprejurarilor de exceptie prevazute la art. 75 din legea insolventei si nu poate echivala in nici un caz cu o garantie reala impotriva debitoarei care sa schimbe ordinea creantei.
Prin sentinta comerciala nr. 174/11.03.2009 pronuntata de Tribunalul Braila in dosarul nr. 1536/113/2007 s-a respins ca nefondata contestatia formulata de creditorul B.N.I.
De asemenea, s-a respins ca ramasa fara obiect contestatia formulata de creditoarea Inspectoratul Teritorial de munca Braila.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in fapt si in drept, urmatoarele:
Prin contestatiile formulate in cauza, contestatorii B.N.I. si Inspectoratul Teritorial de Munca Braila s-au aratat nemultumiti de cuantumul creantelor inscrise in tabelul preliminar al creantelor intocmit de administratorul judiciar .
Astfel, creditorul Inspectoratul teritorial de Munca Braila a contestat suma cu care a fost consemnat, aratand ca aceasta este de 3.484 lei si nu 966 lei cum gresit s-a trecut.
Creditorul B.N.I. inscris la pozitia 26 a aratat ca creanta sa este o creanta garantata fiindca a fost instituit sechestrul asupra imobilului debitoarei situat in Braila, str. 1 Decembrie 1918 nr. 52 fost 146, prin Ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 4 Bucuresti. De aceea a solicitat modificarea tabelului definitiv si consemnarea sa ca si creditor garantat.
Legal citat, administratorul judiciar a depus raport de activitate in care a aratat ca este de acord cu rectificarea tabelului in sensul majorarii creantei ITM iar in privinta contestatiei creditorului B.N.I. a opinat in sensul ca creanta acestuia nu poate fi considerata garantata deoarece ordonanta parchetului este ulterioara deschiderii insolventei.
Fata de imprejurarea ca administratorul judiciar a procedat la rectificarea tabelului in sensul consemnarii creantei majorate a ITM Braila, contestatia acestuia a ramas fara obiect.
In privinta contestatiei creditorului B.N.I. s-a retinut ca:
Acest creditor a formulat contestatie la tabelul preliminar care a fost respinsa la data de 12.06.2008, hotararea instantei nefiind recurata, astfel incat creanta sa a fost consemnata in tabelul definitiv la pozitia 26 creditori negarantati.
Dat fiind faptul ca acest creditor si-a exercitat dreptul de contestatie impotriva tabelului preliminar si i-a fost respinsa cererea, fiind consemnat in mod definitiv, acesta nu mai poate contesta decat potrivit art. 75 din Legea nr. 85/2006 doar in conditii extreme, respectiv pentru situatii de dol, fals, eroare sau descoperire de titluri noi, ceea ce nu este cazul in speta.
Ordonanta parchetului din 30.06.2008 nu prezinta relevanta in cauza, fiind un act ulterior deschiderii insolventei si care nu poate crea unei parti o situatie privilegiata fata de a celorlalti creditori.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a formulat recurs contestatorul B. N., criticand-o pe motive de nelegalitate si netemeinicie, in esenta, sub urmatoarele aspecte:
Contrar celor retinute de prima instanta,ordonanta parchetului constituie un titlu nu pentru stabilirea creantei, ci pentru garantarea acesteia.
De vreme ce prin ordonanta in discutie s-a instituit sechestru asigurator asupra unui bun imobil apartinand debitoarei pentru asigurarea repararii prejudiciului cauzat lui B. N.I. iar sechestrul asigurator "are caracterul de garantie", se impunea admiterea contestatiei sale astfel cum a fost formulata.
Celelalte parti, legal citate si prezente in instanta, au pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat.
Recursul contestatorului a fost apreciat de curte ca nefondat, fiind respins ca atare, pentru urmatoarele consideratiuni de fapt si de drept :
Sechestrul asigurator este o masura asiguratorie, adica o masura de indisponibilizare si conservare, de natura sa impiedice pe proprietarul unui bun (mobil sau imobil) ca, in timpul procesului, sa distruga sau sa instraineze bunul care formeaza obiectul litigiului. Ratiunea unei astfel de masuri este diferita de ideea de garantie reala a executarii unei obligatii, sechestrul asigurator neputand fi asimilat gajului ori ipotecii.
Asa fiind, curtea a concluzionat ca in mod legal s-a procedat de catre prima instanta la calificarea ca nefondata a contestatiei prin care se solicita schimbarea caracterului unei creante, respectiv din chirografara in garantata in baza unei ordonante de instituire sechestru asigurator, apararea contestatorului neputand fi subsumata ipotezelor de la art. 75 din Legea nr. 85/2006.
Neconstatand vreun alt temei de reformare a hotararii in discutie nici cu ocazia examinarii din oficiu a cauzei, sub toate aspectele, astfel cum impun dispozitiile art. 3041 C.proc.civ., curtea a dat eficienta in cauza dispozitiilor art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila referitoare la respingerea recursului.