Plangerea formulata in baza art.278 1 din Codul de procedura penala. Obligatia instantei, in cazul pronuntarii solutiei prevazuta de art.2781 alin.8 lit.b din Codul de procedura penala, de a arata motivele pentru care a trimis cauza procurorului si... Decizie nr. 715 din data de 13.12.2007
pronunțată de Curtea de Apel Galati

Petentul S.L a formulat la data de 27.03.2007 plangere penala impotriva intimatului S.P., nepotul sau, sustinand ca in seara zilei de 28.01.2007, in timp ce se afla in gradina locuintei sale din comuna U., judetul V., a fost lovit cu un bolovan in cap de catre intimat. In urma loviturii a suferit o fractura temporo parietala.
Prin rezolutia nr.133/P/2007 din 10.04.2007 a Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea s-a inceput urmarirea penala fata de intimatul S.P pentru infractiunea de tentativa de omor calificat, prev.de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174, 175 lit,c Cod penal.
In urma probelor administrate in timpul urmaririi penale, prin Ordonanta nr. 133/P/2007 din 15.05.2007 a Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a intimatului S.P pentru infractiunea de tentativa de omor prev.de art. 20 Cod penal cu referire la art. 174 Cod penal potrivit art. 11 pct.1 lit.b Cod proc.penala si art. 10 lit.d Cod proc.penala.
In motivarea ordonantei s-a aratat ca din certificatul medico-legal rezulta ca petentul S.L. a prezentat hematom epicranian, fractura craniana fara deplasare, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure si care pot data din 28.01.2007.
S-a mai retinut ca in prima parte a zilei de 28.01.2007 intre S.L si sotia fratelui sau , S.E, a avut loc un incident, in sensul ca petentul a lovit-o pe cumnata sa cu pumnii si cu picioarele.
Atunci cand fiul lui S.E, intimatul S.P s-a intors de la serviciu in jurul orei 17,00 petentul S.L a inceput din nou scandalul, dar nimeni nu a recunoscut ca s-ar fi aruncat cu vreun obiect in petent.
In ordonanta se concluzioneaza ca desi rezulta cu certitudine ca intre cele doua familii exista un conflict permanent, nu s-a putut stabili ca lovitura primita in cap de S.L se datoreaza lui S.P sau altui membru al familiei.
Se mai arata in ordonanta ca, tinand seama de faptul ca petentul se afla mai tot timpul sub influenta bauturilor alcoolice, este posibil sa fi cazut si in cadere sa se fi lovit cu partea stanga a capului de o piatra.
Impotriva acestei ordonante petentul S.L a formulat plangere la procurorul ierarhic, care a fost respinsa prin ordonanta nr. 877/III/2/2007 din 22.06.2007 a Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea.
Prin Sentinta penala nr. 394/21.09.2007, Tribunalul Vrancea a admis plangerea formulata potrivit art. 2781 Cod procedura penala de petent.
A desfiintat ordonanta nr. 133/P/2007 din 15 mai 2007 a Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea si a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea pentru redeschiderea urmaririi penale.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in esenta, ca urmarirea penala este incompleta.
Astfel, prima instanta a considerat ca, chiar daca din actul medico-legal rezulta ca leziunile cauzate partii vatamate s-ar fi putut produce si prin lovire de corpuri dure, organul de urmarire penala trebuia sa administreze probe din care sa rezulte indubitabil aceasta situatie. Astfel, se impune identificarea si audierea unor martori care sa nu fie in relatii de rudenie cu partile.
Totodata, tribunalul a considerat ca organul de urmarire penala trebuia sa ceara lamuriri medicului legist daca leziunile au pus in primejdie viata petentului, in vederea unei incalcari juridice corecte a faptei.
S-a retinut ca ordonanta procurorului este si nelegala, deoarece urmarirea penala a inceput fata de intimat pentru infractiunea de tentativa de omor calificat prev.de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174, al.1, 175 al.1 lit.c Cod penal, iar rezolutia de scoatere de sub urmarire penala s-a dat pentru infractiunea de tentativa de omor prev.de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 Cod penal.
De asemenea, desi s-a motivat in cuprinsul ordonantei ca nu s-a dovedit imprejurarea ca intimatul a lovit pe petent, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a intimatului pe un alt motiv si anume ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, fara a se preciza care anume.
Impotriva sentintei penale nr.394/21.09.2007 a Tribunalului Vrancea a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, criticand-o ca nelegala, deoarece in mod gresit prima instanta a admis plangerea petentului si a trimis cauza la procuror pentru redeschiderea urmaririi penale.
Prin Decizia penala nr.715/R/2007,Curtea de Apel Galati a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, a casat sentinta penala nr.394/2007 a Tribunalului Vrancea si, in rejudecare a respins ca nefondata plangerea petentului S.L.
Pentru a decide astfel, instanta de recurs a avut in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art.2781 alin.8 lit.b Cod procedura penala, atunci cand admite plangerea, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale, judecatorul este obligat sa indice faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin ce anume mijloace de proba.
Dispozitiile instantei sub aspectul faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba indicate sunt, potrivit dispozitiilor art.273 alin.11 din Codul de procedura penala, obligatorii pentru organul de urmarire penala.
Interpretarea coroborata a textelor de lege mai sus enuntate conduce la concluzia ca judecatorul trebuie sa indice in mod concret fiecare fapta sau imprejurare ce urmeaza a fi constatata si fiecare mijloc de proba ce urmeaza a fi administrat, deoarece numai in acest mod poate fi angajata obligatia organului de urmarire penala de a respecta indicatiile instantei.
In speta, prima instanta a dispus desfiintarea rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala privind pe intimatul S.P si trimiterea cauzei la procuror pentru redeschiderea urmaririi penale, fara a indica, in mod concret, care sunt faptele sau imprejurarile care trebuie dovedite si prin ce anume mijloace de proba.
Indicatia instantei, in sensul ca "se impune identificarea si audierea unor martori care sa nu fie in relatii de rudenie cu partile" are un caracter general si nu se poate constitui intr-o obligatie pentru organul de urmarire penala, atata timp cat din actele dosarului nu rezulta indicii ca, in afara celor 5 martori deja audiati, care sunt rude sau afini cu partile, ar exista si alte persoane care au cunostinta despre fapta care a facut obiectul urmaririi penale.
Totodata, clarificarile de natura medico-legala indicate de prima instanta-in sensul de a se restabili daca leziunile suferite de partea vatamata i-au pus in primejdie viata-ar fi fost relevante doar in cazul in care s-ar fi dovedit ca aceste leziuni au fost cauzate de faptuitor, deoarece numai in acest caz s-ar fi pus problema corectei incadrari juridice a faptei.
In conditiile in care, in urma administrarii tuturor probelor identificate de catre organele de urmarire penala, nu a putut fi inlaturata prezumtia de nevinovatie a faptuitorului S.P si nu s-a conturat convingerea ca acesta ar fi savarsit vreo fapta prevazuta de legea penala, in mod corect, s-a dispus, prin rezolutia atacata, scoaterea de sub urmarire penala pentru infractiunea de tentativa de omor.
Este adevarat ca, in raport cu expozitivul ordonantei-din care rezulta ca fapta pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale nu exista - s-ar fi impus scoaterea de sub urmarire penala, in temeiul art.11 pct. 1 lit.b raportat la art.10 lit.a Cod procedura penala ( si nu al art.10 lit. d Cod procedura penala, asa cum in mod gresit s-a dispus), dar aceasta contradictie putea fi clarificata de catre prima instanta, fara a impune desfiintarea ordonantei atacate si trimiterea cauzei la procuror pentru redeschiderea urmaririi penale.