5. Art. 52 Cod procedura penala-Cerere de recuzare- Recurs impotriva incheierii prin care in recurs s-a respins cererea de recuzare a completului de recurs. Inadmisibilitate Decizie nr. 662 din data de 11.12.2006
pronunțată de Curtea de Apel Galati

Prin decizia penala nr. 662/R din 11.12.2006 a Curtii de Apel Galati s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul B.O impotriva incheierii din 16.12.2006 pronuntata de Tribunalul Braila in dosarul nr. 2143/113/2006.
Pentru a hotari astfel, instanta a avut in vedere ca prin incheierea de sedinta din 16.11.2006 a Tribunalului Braila a fost respinsa ca inadmisibila cererea formulata de petentul B.O. privind recuzarea judecatorilor G.A., V.V., si T.M., precum si a procurorului A.M., magistrati care au facut parte din completul care a pronuntat decizia penala nr.634/13.11.2006 a Tribunalului Braila si nr.631/13.11.2006 a Tribunalului Braila.
In fapt s-a retinut ca cererea de recuzare se poate formula in cursul urmaririi penale sau al judecatii atat timp cat cauza se afla pe rol si nu dupa momentul pronuntarii de catre magistrat a unei solutii in cauza si al dezinvestirii sale, asa cum a procedat petentul B.O.
Impotriva incheierii de sedinta din 16.11.2006 a Tribunalului Braila a formulat recurs petentul B.O., criticand solutia Tribunalului Braila pentru nelegalitate si netemeinicie.
Analizand recursul formulat din prisma motivelor invocate, dar si din oficiu, Curtea a constatat ca acesta este inadmisibil.
Desi din analiza prevederilor art.52 alin.6 Cod procedura penala ar rezulta ca incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare ar fi susceptibila de calea de atac a recursului, acest rationament nu este valabil.
Articolul 52 Cod procedura penala trebuie privit in istoricul sau, ca un ansamblu coerent de dispozitii de procedura.
Se observa astfel ca, anterior, art.52 alin. 7 Cod procedura penala (in prezent, abrogat) prevedea expres posibilitatea atacarii cu recurs a incheierii de respingere a cererii de recuzare.
Acest alineat 7 a fost expres abrogat prin O.U.G 55/01.07.2004.
Din preambulul acestei ordonante de urgenta care reprezinta ratiunea pentru care a fost adoptat acest act normativ se retine necesitatea eliminarii neintarziate a posibilitatii de exercitare abuziva a drepturilor procesuale care impieteaza asupra desfasurarii in conditii normale a procesului penal si poate conduce la punerea in libertate a unor infractori periculosi.
Rezulta astfel neechivoc dorinta legiuitorului, anume de a elimina caile de atac impotriva hotararilor pronuntate in cererile de abtinere si recuzare in scopul cresterii celeritatii actului de justitie.
In aceasta situatie exercitarea unui recurs de catre petentul B.O. apare ca inadmisibil.
Aceiasi concluzie se desprinde si din coroborarea tuturor dispozitiilor legale care guverneaza procesul penal.
Completul recuzat a fost un complet format din trei judecatori, care a pronuntat in recurs doua hotarari judecatoresti, definitive impotriva carora nu se mai pot exercita cai ordinare de atac, ci numai cai extraordinare, daca sunt indeplinite conditiile legale.
Completul care a judecat cererea de recuzare a fost, pe principiul similitudinii juridice, un complet format din 3 judecatori.
Avand in vedere principiul similitudinii juridice, acest complet trebuia sa pronunte tot o hotarare definitiva.
A mai acorda, in baza unei interpretari scoase din context a prevederilor art.52 alin.6 Cod procedura penala, petentului B.O. un nou drept la recurs ar insemna crearea unei noi cai ordinare de atac, neprevazuta de lege, art.3851 Cod procedura penala, "recurs la recurs".
Asa fiind si vazand si prevederile art.38515 pct.1 lit.a Cod procedura penala Curtea a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petent impotriva incheierii de sedinta din 16.11.2006 a Tribunalului Braila iar in baza prevederilor art.192 alin.2 Cod procedura penala, a obligat pe petent la plata catre stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea prezentului recurs penal.