Aspecte legate de angajarea raspunderii personale patrimoniale si de incidenta prevederilor art. 24 alin. 2 C. pr. civ. Decizie nr. 4161/R din data de 06.06.2013
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

• Legea nr. 85/2006 rep.
Solutionarea cauzei dupa casare, cu incalcarea prevederilor privind abtinerea, atrage nulitatea hotararilor pronuntate de instanta si casarea cu trimitere spre rejudecare.
Prin sentinta civila nr. 1910 din 28 mai 2010, pronuntata de Tribunalul Harghita, s-a admis cererea formulata de G. M. C. SPRL, in calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. C. SRL si a au fost obligati, in solidar, administratorii debitoarei B. A. A. si T. H. T. sa plateasca in contul de faliment al debitoarei suma de 44.901,50 lei, reprezentand pasivul debitoarei.
Impotriva acestei hotarari, au declarat recurs paratii T. H. T. si B. A. A.
Curtea de Apel Tg-Mures, prin Decizia nr. nr.91/R din 27 ianuarie 2011 a admis recursurile declarate de paratii T. H. T. si B. A. A., impotriva sentintei nr.1910 din 28 mai 2010 pronuntata in dosarul nr. 751/96/2008 al Tribunalului Harghita, a casat hotararea recurata si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la judecatorul sindic din dosarul nr.751/96/2008 al Tribunalului Harghita.
In rejudecare, Tribunalul Harghita, prin Sentinta nr.273 din 28 ianuarie 2013, a admis cererea formulata de G. M. C. SPRL, in calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC C. SRL privind atragerea raspunderii patrimoniale a administratorilor debitoarei, si in consecinta:
-a obligat in solidar pe administratorii debitoarei T. H. T. si B. A. A., sa plateasca in contul de faliment al debitoarei suma de 44.901,50 lei reprezentand pasivul debitoarei.
-a respins cererea de chemare in garantie formulata de administratorul B. A. A. impotriva chematei in garantie K. B. E., ca inadmisibila.
-a obligat pe administratorul B. A. A. sa plateasca chematei in garantie K. B. E. suma de 2.480 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin Sentinta civila nr.1097/9.06.2008 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolventei impotriva debitoarei SC C. SRL , fiind desemnat in calitate de lichidator judiciar G. M. C. SPRL.
Valoarea totala a creantelor asupra averii debitoarei este in suma de 14.787 lei conform tabelului definitiv de creante al debitoarei.
Administratorii debitoarei sunt B. A. A. si T. H. T. astfel cum rezulta din adresa ORC Harghita nr.9652/2009.
Potrivit art.144/2 din Legea nr.31/1990 rep. administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor potrivit prev.art.72 si 73 din aceeasi lege. Art.72 prevede ca obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele speciale din Legea nr.31/1990 rep.
Judecatorul sindic a considerat ca administratorii de drept ai debitoarei nu si-au indeplinit obligatiile prev.de lege care le reveneau in limitele mandatului privind exercitarea functiei de administrator in baza art.72 si 73 din Legea nr.31/1990 rep., contribuind prin nerespectarea acestor obligatii si prin pasivitatea sa la ajungerea societatii debitoare in insolventa.
Judecatorul sindic a constatat ca administratorii debitoare desi au fost notificati pentru predarea actelor si informatiilor prev. de art.28 alin.1 din Legea nr.85/2006 si s-a formulat si plangere penala impotriva administratorului T. H. T. de lichidatorul judiciar desemnat in cauza, acestia nu s-au conformat dispozitiilor legale, astfel administratorii debitoarei se afla in culpa pentru omisiunea de a-si indeplini obligatia prev.de art.35 din Legea nr.85/2006 ca in termenul de 10 zile de la deschiderea procedurii sa predea lichidatorului judiciar actele si informatiile prev.de art.28 alin.1 din Legea nr.85/2006, prezumandu-se netinerea contabilitatii in conformitate cu legea, ceea ce atrage raspunderea patrimoniala in temeiul art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006.
Sustinerile paratei T. H. T. potrivit carora din data de 28 mai 2011 nu mai este administrator nici de fapt si nici de drept al societatii debitoare, nu au fost retinute de judecatorul sindic, nefiind fondate.
Din adresa ORC Harghita nr.9652/2009 rezulta, fara putinta de tagada, ca parata are calitatea de administrator de drept al debitoarei, neexistand nicio mentiune cu privire la revocarea acesteia, imprejurare de altfel recunoscuta si de parata prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.
Este adevarat ca prin adresa catre paratul B. A. Á., parata a somat pe parat a lua act de renuntarea sa la mandatul de administrator, dar aceasta adresa , care este un inscris sub semnatura privata, nu prezinta relevanta in cauza si nu este opozabil tertilor.
De altfel si paratul B. A. A. a confirmat faptul ca parata nu a fost niciodata revocata din functia de administrator, astfel cum rezulta din interogatoriul.
In ceea ce priveste actele contabile ale societatii, sustinerile paratei potrivit carora in prezent aceste acte se afla la B. A., contabila societatii, conform declaratiei, nu au fost retinute in cauza, nefiind dovedite, iar din declaratia lui B. A., rezulta ca actele contabile nu se afla in posesia sa.
De asemenea, nu au fost retinute in cauza nici sustinerile paratei, potrivit carora actele societatii au fost predate paratului B. A. A., care la randul sau le-a predat lui B. E. , aceste sustineri nefiind dovedite.
Prin Intampinarea formulata in cauza, B. E., in prezent K. B. E. in calitate de mandatara a administratorului B. A. A. conform procurii de administrare, sustine ca la data deschiderii procedurii documentele contabile s-au aflat in posesia administratorului T. H. T. si depozitate in imobilul situat in xxx , iar potrivit Declaratiei din data de 31.03.2009, documentele contabile ale societatii nu se afla in posesia sa.
In cauza, judecatorul sindic nu a retinut nici sustinerile administratorului debitoarei B. A. A. potrivit carora cu ocazia intocmirii procurii de administrare la data de 28.05.2011, prin care a imputernicit pe mandatara B. E. ca in numele sau sa administreze societatea debitoare,s-au predate toate actele societatii, iar la data deschiderii procedurii insolventei, actele contabile ale societatii se aflau in posesia acesteia,avand in vedere ca aceste sustineri nu sunt dovedite prin niciun mijloc de proba, iar din cuprinsul procurii de administrare nu rezulta aceasta imprejurare.
Judecatorul sindic a considerat ca neconcludente sustinerile martorei T. R., care fiind audiata in cauza, potrivit declaratiei de martor arata ca are cunostinta ca actele contabile ale societatii s-au aflat la administratorul societatii T. H. T. pana la data predarii catre noul administrator B. E., acestea aflandu-se la domiciliul noului administrator, aceste sustineri fiind in contradictie cu sustinerile administratorului B. E. relevate mai sus, potrivit carora actele contabile nu i-au fost predate si nu se afla in posesia sa.
Desi paratul B. A. A. sustine ca incepand cu data de 28.05.2001 a plecat din tara si s-a stabilit in AUSTRIA si de la aceasta data nu a mai administrat societatea, iar parata T. H. T. sustine ca a renuntat la mandatul de administrator in data de 20.06.2011, avand in vedere ca potrivit adresei ORC Harghita nr.9652/2009 paratii au calitatea de administratori de drept ai debitoarei, judecatorul sindic a retinut ca acestia sunt vinovati pentru neindeplinirea obligatiei prev.de art.35 din Legea nr.85/2006 ca in termenul de 10 zile de la deschiderea procedurii sa predea lichidatorului judiciar actele si informatiile prev.de art.28 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Prejudiciul este cert si real in suma de 44.901,50 lei reprezentand pasivul debitoarei, format din suma de 14.787 lei reprezentand totalul creantelor conform tabelului definitiv de creante si suma de 30.114,50 lei reprezentand onorariul lichidatorului judiciar si cheltuielile cu procedura de lichidare judiciara.
Intre fapta administratorilor debitoarei si starea de insolventa a debitoarei exista legatura de cauzalitate evidenta.
Art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 prevede ca judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei persoana juridica, ajuns in stare de insolventa sa fie suportata de membrii organelor de conducere sau de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitoarei prin una din faptele prev.la lit.a -g.
Practica judiciara si teoreticienii dreptului au ajuns la concluzia ca expresia de "parte din pasiv" folosita de legiuitor in art.138 din L.85/2006 vizeaza mai putin sau maximul pasivului, asa cum apare in tabelul definitiv de creante al debitoarei.
Avand in vedere ca practica judiciara s-a pronuntat in mod constant in sensul ca simpla nedepunere a actelor si informatiilor prev. de art.28 alin.1 din Legea nr.85/2006 se constituie intr-o prezumtie privind existenta faptei prev. de art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006 in ce priveste teza netinerii contabilitatii in conformitate cu legea, judecatorul sindic a apreciat ca in cauza dedusa judecatii, raspunderea patrimoniala a administratorilor debitoarei B. A. A. si T. H. T. poate fi stabilita la nivelul intregului pasiv al debitoarei.
Pentru considerentele relevate mai sus, judecatorul sindic a constatat ca intemeiata cererea lichidatorului judiciar privind angajarea raspunderii patrimoniale a administratorilor debitoarei B. A. A. si T. H. T. in temeiul art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006, si in consecinta a obligat, in solidar, pe administratorii debitoarei sa plateasca in contul de faliment al debitoarei suma de 44.901,50 lei reprezentand pasivul debitoarei.
In ceea ce priveste cererea de chemare in garantie a mandatarei B. E. formulata de administratorul B. A. A. prin care se solicita atragerea raspunderii chematei in garantie in temeiul art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006, judecatorul sindic a constatat ca aceasta este inadmisibila, pentru urmatoarele considerente.
Legea nr.85/2006 este o lege speciala care reglementeaza procedura insolventei, procedura concursuala si egalitara, cererea de chemare in garantie fiind incompatibila cu prevederile acestei legi.
In cadrul procedurii insolventei reglementate de Legea nr.85/2006, nu se justifica cererea de chemare in garantie a mandatarei B. E., administratorul debitoarei B. A. A. avand posibilitatea de a formula actiune civila in despagubiri pe calea dreptului comun impotriva mandatarei B. E., daca considera ca aceasta se face vinovata de prejudiciul cauzat societatii debitoare, intemeiata pe raspunderea contractuala.
De altfel din cuprinsul procurii de administrare rezulta ca administratorul debitoarei a imputernicit pe mandatara sa administreze societatea in numele sau si sa reprezinte societatea in locul sau in fata organelor administrative, fiscale, juridice si bancare.
Judecatorul sindic a constatat ca administratorul debitoarei nu contesta caracterul raspunderii civile incidente in cauza, si anume delictuala si nu contractuala ,care face obiectul cererii de atragere a raspunderii patrimoniale formulata de lichidatorul judiciar in temeiul art.138 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006, iar raspunderea civila delictuala ii incumba administratorului de drept al societatii si nicidecum mandatarei-chemata in garantie, care nu poate dobandi calitatea de administrator de fapt, aceasta actionand in numele si pe seama altuia, in speta administratorul debitoarei.
Mandatul conferit chematei in garantie de administratorul de drept al debitoarei nu este de natura a-l exonera pe acesta de incidenta dispozitiilor referitoarea la atragerea raspunderi personale in temeiul art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006.
In temeiul art.274 Cod proc. civ, judecatorul sindic avand in vedere ca administratorul debitoarei B. A. A. se afla in culpa procesuala, l-a obligat sa plateasca chematei in garantie suma de 2.480 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.
Impotriva acestei sentintei a formulat recurs B. A. A., solicitand casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, Tribunalul Harghita.
In motivare se invoca dispozitiile art.304 pct.1 C.pr.civ, in sensul ca instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale. Astfel, recurentul arata ca prin Decizia nr.91/R/27.01.2011 a Curtii de Apel Tg-Mures, s-a casat sentinta 1910/28.05.2010 a Tribunalului Harghita si s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, aceasta sentinta fiind pronuntata de un complet format din judecator E. E.
In opinia recurentului in raport de dispozitiile art.24 alin.1 C.pr.civ., acest judecator era incompatibil sa judece aceeasi cauza dupa casare.
Examinand recursul prin prisma motivelor invocate, tinand cont si de incidenta prevederilor art. 3041 Cod procedura civila, instanta a apreciat ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente:
Prin sentinta 1910/28.05.2010 a Tribunalului Harghita, judecatorul sindic E. E. s-a pronuntat pe fondul cererii de angajare a raspunderii personale ale B. A. A. si T. H. T., administratori ai debitoarei, acestia fiind obligati, in solidar, sa plateasca in contul de faliment al debitoarei suma de 44.901,50 lei, reprezentand pasivul debitoarei. Aceasta sentinta a fost casata prin Decizia nr. 91/R/27.01.2011 a Curtii de Apel Tg-Mures iar cauza trimisa spre rejudecare pentru nelegala citare a paratului B. A. A., insa, fiind vorba de o coparticipare procesuala dat fiind obligatia solidara a celor doi, efectele casarii hotararii s-a extind si asupra celeilalte parti.
Cum judecatorul sindic s-a pronuntat in sentinta 1910/28.05.2010 asupra fondului cauzei, respectiv, a faptelor, a vinovatiei, prejudiciului si raportului de cauzalitate, conditii care antreneaza raspunderea instituita de art. 138 din Legea nr. 85/2006, este evident ca in cauza erau incidente dispozitiile art. 24 alin. 1 C.pr.civ., acesta fiind incompatibil sa mai judece cauza dupa casare. In aceasta situatie, judecatorul sindic avea obligatia de a formula cerere de abtinere de la rejudecarea cauzei dupa casare odata ce isi exprimase parea cu privire la cauza dedusa judecatii.
Cum judecatorul sindic nu a formulat o astfel de cerere, Curtea a constatat ca acesta a pronuntat o hotarare lovita de nulitate, fiind incident in cauza motivul de casare prevazut de art. 304 pct. 1 si 5 C.pr.civ.
In aceste conditii, Curtea a casat sentinta atacata si a trimis cauza spre rejudecare aceleasi instante cu respectarea dispozitiilor legale in ceea ce priveste compunerea instantei.