In cazul infractiunii de furt de arbori, prev. de art. 110 din Legea nr. 46/2008, rezultatul faptei -element al laturii obiective, exprimat in valoarea materialului lemnos sustras, este hotarator pentru a stabili atat daca fapta este infractiune, cat si modalitatea de sanctionare in functie de variantele legale prevazute in textul incriminator. Daca nu se poate stabili valoarea prejudiciul cauzat, nu sunt indeplinite cumulativ toate elementele care intra in structura laturii obiective a infractiunii de furt de arbori, mai precis rezultatul faptei, ceea ce atrage o solutie de achitare intemeiata pe prevederile art. 10 lit. d C. pr. Pen.
Legea nr. 46/2008, art. 110
O.U.G. nr. 85/2006, art. 3-5, Anexele 1-3 Prin sentinta penala nr. 448/4 aprilie 2012, Judecatoria Miercurea Ciuc:
- in baza art. 239 alin.2) C.pen., l-a condamnat pe inculpatul P. E. la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru comiterea infractiunii de "ultraj" - fapta savarsita in data de 06.02.2009
- in baza art. 108 alin.1) lit. d) si alin.2) lit. a) din legea nr.46/2008 l-a condamnat pe inculpatul P. E. la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de "taiere fara drept de arbori din fondul forestier national - fapta savarsita in data de 06.02.2009.
- in baza art. 110 alin.1) lit. d) si alin.2) lit. a) din legea nr.46/2008 l-a condamnat pe inculpatul P. E. la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de "furt de arbori" - fapta savarsita in data de 06.02.2009.
- a constatat ca cele 3 infractiuni au fost savarsite in conditiile art. 33 lit. a) C.pen
- in baza art. 34 alin.2) C.pen. a contopit cele 3 pedepse aplicate, a retinut pedeapsa cea mai mare de 4 ani, pe care a sopit-o cu 1 an , inculpatul urmand a executa in final pedeapsa de 5 ani, in regim de detentie.
- in baza art. 71 Cod penal, i-a interzis inculpatului P. E. exercitiul drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a si lit. b) Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
- in baza art. 239 alin. 1) C.pen., l-a condamnat pe inculpatul P. I. la pedeapsa de 9 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de "ultraj" - fapta savarsita in data de 06.02.2009
- in baza art. 108 alin.1) lit. d) si alin.2) lit. a) din legea nr.46/2008 l-a condamnat pe inculpatul P. I. la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de "taiere fara drept de arbori din fondul forestier national" - fapta savarsita in data de 06.02.2009.
- in baza art. 110 alin.1) lit. d) si alin.2) lit. a) din legea nr.46/2008 l-a condamnat pe inculpatul P. I. la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de "furt de arbori" - fapta savarsita in data de 06.02.2009.
- a constatat ca cele 3 infractiuni au fost savarsite in conditiile art. 33 lit. a) C.pen
- in baza art. 34 alin.2) C.pen. a contopit cele 3 pedepse aplicate, a retinut pedeapsa cea mai mare de 4 ani, pe care a sporit-o cu 1 an, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa de 5 ani, in regim de detentie.
- in baza art. 71 Cod penal, i-a interzis inculpatului P. I. exercitiul drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a si lit. b) Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
- in baza art. 108 alin.1) lit. d) si alin.2) lit. a) din legea nr.46/2008 l-a condamnat pe inculpatul P. T. la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de "taiere fara drept de arbori din fondul forestier national - fapta savarsita in data de 06.02.2009.
- in baza art. 110 alin.1) lit. d) si alin.2) lit. a) din legea nr.46/2008 l-a condamnat pe inculpatul P. T. la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de "furt de arbori" - fapta savarsita in data de 06.02.2009.
- a constatat ca cele 2 infractiuni au fost savarsite in conditiile art. 33 lit. a) C.pen
- in baza art. 34 alin.2) C.pen. a contopit cele 2 pedepse aplicate, a retinut pedeapsa cea mai mare de 4 ani, pe care a sporit-o cu 10 luni, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa de 4 ani si 10 luni, in regim de detentie.
- in baza art. 71 Cod penal, i-a interzis inculpatului P. T. exercitiul drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a si lit. b) Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
- a admis actiunea civila formulata de Composesoratul Ciceu si in consecinta i-a obligat pe inculpati, in solidar, la plata sumei de 33712 lei reprezentand contravaloarea prejudiciului suferit in urma savarsirii infractiunilor de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national si furt de arbori, suma care nu cuprinde TVA.
- in baza art. 191 Cod pr. pen. l-a obligat pe fiecare dintre inculpati la plata sumei de 519 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
In motivarea acestei hotarari, prima instanta a retinut ca, in data de 06.12.2009, in timp ce efectua serviciul de patrulare in zona Zergos, apartinand Composesoratului Ciceu, padurarul A. L. a observat urme de caruta si de pasi. Apreciind ca in cauza se confrunta cu mai multi autori a solicitat ajutor din partea Presedintelui Composesoratului Ciceu, in scopul depistarii si verificarii legalitatii transportului.
La scurt timp, la fata locului au venit numitii S. T. G. si T. E. Impreuna, cei 3 au plecat pe urmele in cauza, descoperind caruta care transporta trunchiurile de brad si inculpatii care se aflau in preajma acesteia. N. T. E. i-a somat pe cei 3 inculpati sa se opreasca si sa prezinte documentele de transport si de provenienta a brazilor aflati in caruta.
Dupa somare, inculpatii au incercat sa grabeasca caii pentru a fugi de la fata locului, lovindu-i cu biciul. Numitii S. T. G. si T. E. s-au deplasat in fata carutei si au prins caii de frau, impiedicand astfel continuarea drumului.
In aceste conditii, inculpatul P. E. a coborat din caruta si a inceput sa loveasca caii cu biciul si sa solicite padurarilor sa-i dea drumul. In acelasi timp l-a lovit pe numitul S. T. G. cu biciul peste mana, in scopul de a-l determina sa dea drumul fraului pe care il tinea. La randul sau, inculpatul P. I. a inceput sa ameninte personalul silvic ca le da foc la casa daca nu ii lasa sa plece.
Constientizand ca nu pot parasi locul faptei impreuna cu brazii incarcati in caruta, inculpatii au procedat la descarcarea acestora, dupa care au plecat.
Starea de fapt se probeaza cu declaratiile celor 3 padurari coroborate in parte cu declaratiile inculpatilor.
In urma cercetarilor intreprinse de organele de politie au fost identificate locurile de unde au fost doborati arborii in cauza, fiind fixate fotografic urmele lasate in urma taierii lor.
Privitor la infractiunea de ultraj imputata inculpatilor P. E. si P. I. a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 239 alin.1 si 2) C.pen., constituie infractiunea de ultraj amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii,precum si lovirea sau orice acte de violenta, savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.
Din declaratiile numitilor A. L. si T. E. rezulta ca inculpatul P. E. a lovit cu biciul peste mana pe numitul S. T. G., desi cunostea faptul ca acesta are functia de padurar. Din aceleasi declaratii nu rezulta insa daca fapta in cauza a fost savarsita cu intentie directa, in sensul ca inculpatul a dorit a-l lovi pe partea vatamata pentru a da drumul cailor sau indirecta, respectiv a dorit sa loveasca caii, constientizand ca ar fi putut lovi si pe padurar si acceptand acest rezultat. Mai mult, insasi partea vatamata a declarat in fata instantei ca nu este sigur daca inculpatul a urmarit a-l lovi pe el sau doar a acceptat acest rezultat in dorinta de a lovii caii.
Vazand si declaratia inculpatului, precum ca el a dorit sa loveasca caii si nu crede ca a lovit si pe partea vatamata, instanta a constatat savarsirea infractiunii de ultraj, in forma prevazuta la art. 239 alin.2) C.pen., fapta savarsita insa cu intentie indirecta.
Tot din declaratiile numitilor A. L., T. E. si S. T. G. rezulta ca inculpatul P. I., la randul sau, in momentul in care transportul a fost oprit de personalul silvic a inceput sa adreseze acestora amenintari acestora in scopul de a-i lasa sa plece cu marfurile transportate.
Din depozitiile inculpatilor rezulta ca aceste amenintari nu au existat, insa contradictorialitatea acestor depozitii denota nesinceritatea lor. Astfel, inculpatul P. I. a aratat ca A. L. si T. E. purtau uniforme de padurar, iar S.T. G. nu, P. T. a sustinut ca nici unul dintre padurari nu avea uniforma de serviciu, in timp ce P. E. a sustinut ca T. E. era imbracat in verde.
In lumina celor de mai sus, instanta a constatat ca numitul P. I. a savarsit infractiunea de ultraj, in forma prevazuta la art. 239 alin.1) C.pen., fapta savarsita insa cu intentie directa.
Privitor la infractiunea de "taiere fara drept de arbori din fondul forestier national" prima instanta a retinut savarsirea ei de catre cei 3 inculpati. Din procesul verbal de constatare a infractiunii, intocmit in chiar ziua savarsirii ei, rezulta ca brazii erau proaspeti taiati cu toporul si cu drujba. Mai mult, plansele foto depuse la dosar sunt de natura a reliefa nu doar locurile din care au fost taiati arborii ci si faptul ca aceasta taiere a avut loc de curand. Astfel, plansa foto 3 (f.16 dup) surprinde urma lasata in pamant, urma care ar fi disparut daca ar fi fost produsa intr-o alta zi. De asemenea, plansele foto 8, 17 si 23 (f.28 -32 dup) surprind urme proaspete ale taierii, respectiv aschii provenite in urma folosirii toporului, aschii care ar fi fost inlaturate odata cu trecerea timpului.
Vazand faptul ca arborii transportati prezentau urme proaspete de taiere, faptul ca la locul de taiere au fost identificate indicii de natura a convinge ca taierea a avut loc de curand dar si faptul ca arborii au fost gasiti asupra inculpatilor, instanta a retinut ca cei 3 inculpati au savarsit infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national.
Apararile acestora precum ca arborii au fost doborati de alte persoanei, ei doar incarcandu-i in caruta, nu pot fi primite. Pe de o parte, prima instanta a avut in vedere nesinceritatea depozitiilor, fapt reliefat anterior, iar pe de alta parte neverosimilitatea starii de fapt expuse: arborii au fost taiati de curand, in urma cu cateva ore de terte persoane, dupa care au fost parasiti pe marginea drumului pentru a putea fi gasiti, fara nici un efort de cautare de catre inculpati.
Instanta a exclus si apararile inculpatilor precum ca ei au actionat la indemnul padurarului A. L. In acest sens, a avut in vedere faptul ca insusi acest padurar a descoperit infractiunile savarsite si a solicitat ajutor in scopul identificarii si prinderii autorilor. In masura in care ar fi existat o intelegere intre acest padurar si inculpati, atitudinea padurarului ar fi fost cu totul alta.
Mai mult, din depozitia martorului S. A. rezulta ca in anii anteriori, cand acelasi padurar a solicitat ajutorul inculpatului P. I. a transporta niste brazi, acestia purtau marca silvica care demonstra ca erau destinati exploatarii. Ori, in cazul de fata, aceasta marca lipsea, fapt care denota ca in cauza padurarul A. L. nu a avut vreo intelegere anterioara cu inculpatii.
Vazand valoarea prejudiciului creat, de 392 ori mai mare decat pretul mediu al unui m.c. de masa lemnoasa pe picior si numarul autorilor - 3, instanta a retinut ca fapta savarsita este prevazuta de art. 108 alin.1) lit. d) si alin.2) lit. a) din legea nr.46/2008.
In sfarsit, instanta a constatat si savarsirea infractiunii de furt de arbori, imputata inculpatilor prin actul de sesizare.
A retinut judecatoria ca inculpatii au fost surprinsi transportand arborii la o distanta destul de mare de locul in care au procedat la doborarea lor. Este evident ca acestia au dorit si au reusit a intra in posesia arborilor, fiind exclusa varianta unei simple taieri de arbori fara scop imediat al sustragerii lor.
Si in acest caz, in raport valoarea prejudiciului creat, de 392 ori mai mare decat pretul mediu al unui m.c. de masa lemnoasa pe picior si numarul autorilor - 3, instanta a retinut ca fapta savarsita este prevazuta de art. 110 alin.1) lit. d) si alin.2) lit. a) din legea nr.46/2008.
Faptele savarsite prezinte pericol social.
Agresarea fizica si verbala a unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii este de natura a pune in pericol valoarea sociala ocrotita delege relativa la buna indeplinire a sarcinilor de serviciu. Fapta este cu atat mai grava cu cat autorii au actionat in scopul de a se sustrage de la raspunderea penala impusa de o alta fapta, avand asadar un scop calificat: De asemenea, judecatoria a avut in vederea ca inculpatii erau in numar de 3, autorii infractiunii de ultraj avand astfel convingerea ca au suportul celorlalti si ca actiunile lor ilicite isi pot atinge scopul.
Privitor la distrugerea si furtul de arbori prima instanta a avut in vedere cantitatea foarte mare de arbori doborati. Taierea a nu mai putin 64 de arbori este de natura a afecta mediul inconjurator dar si de a determina alte persoane a savarsi fapte similare, in masura in care cea dedusa judecatii nu va fi sanctionata in spiritul legii.
Pentru aceste considerente, instanta a dispus aplicarea unei sanctiuni penale inculpatilor, in raport de criteriile de individualizare prevazute de legea penala.
In cazul inculpatului P.E.:
a) pentru infractiunea de ultraj sanctionata delege cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani, vazand faptul ca a fost savarsita cu intentie indirecta si lipsa antecedentelor penale pe de o parte dar si faptul ca autorul faptei nu se afla singur si de asemenea atitudinea nesincera din timpul procesului penal, a stabilit pedeapsa de 1 an inchisoare.
b) Pentru infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, vazand limitele prevazute delege de 4-19 ani si faptul ca agravanta legala absoarbe agravanta prevazuta de art. 75 lit.a) C.pen a stabilit pedeapsa minima de 4 ani inchisoare.
c) Pentru infractiunea de furt de arbori, vazand limitele prevazute delege de 4-19 ani si faptul ca agravanta legala absoarbe agravanta prevazuta de art. 75 lit. a) C.pen a astabilit pedeapsa minima de 4 ani inchisoare.
Vazand numarul de infractiuni savarsite ce denota o perseverenta infractionala, gravitatea infractiunilor prevazute de legea nr.46/2008 savarsite de inculpat, valoarea foarte mare a prejudiciului si in acelasi timp cuantumul ridicat al limitelor de pedeapsa prevazute de lege, instanta a sporit pedeapsa rezultanta cu 1 an, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa de 5 ani, in regim de detentie.
In cazul inculpatului P. I.:
a) pentru infractiunea de ultraj sanctionata delege cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 2 ani, vazand lipsa antecedentelor penale pe de o parte dar si faptul ca autorul faptei nu se afla singur si de asemenea atitudinea nesincera din timpul procesului penal, a stabilit pedeapsa de 9 luni inchisoare.
b) Pentru infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, vazand limitele prevazute delege de 4-19 ani si faptul ca agravanta legala absoarbe agravanta prevazuta de art. 75 lit.a) C.pen a stabilit pedeapsa minima de 4 ani inchisoare.
c) Pentru infractiunea de furt de arbori, vazand limitele prevazute delege de 4-19 ani si faptul ca agravanta legala absoarbe agravanta prevazuta de art. 75 lit. a) C.pen a stabilit pedeapsa minima de 4 ani inchisoare.
Vazand numarul de infractiuni savarsite ce denota o perseverenta infractionala, gravitatea infractiunilor prevazute de legea nr.46/2008 savarsite de inculpat, valoarea foarte mare a prejudiciului si in acelasi timp cuantumul ridicat al limitelor de pedeapsa prevazute de lege, instanta a sporit pedeapsa rezultanta cu 1 an, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa de 5 ani, in regim de detentie.
In cazul inculpatului P. T.:
a) Pentru infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, vazand limitele prevazute delege de 4-19 ani si faptul ca agravanta legala absoarbe agravanta prevazuta de art. 75 lit.a) C.pen a stabilit pedeapsa minima de 4 ani inchisoare.
b) Pentru infractiunea de furt de arbori, vazand limitele prevazute delege de 4-19 ani si faptul ca agravanta legala absoarbe agravanta prevazuta de art. 75 lit. a) C.pen a stabilit pedeapsa minima de 4 ani inchisoare.
Vazand numarul de infractiuni savarsite ce denota o perseverenta infractionala, gravitatea infractiunilor prevazute de legea nr.46/2008 savarsite de inculpat, valoarea foarte mare a prejudiciului si in acelasi timp cuantumul ridicat al limitelor de pedeapsa prevazute de lege, instanta a sporit pedeapsa rezultanta cu 10 luni, inculpatul urmand a executa in final pedeapsa de 4 ani si 10, in regim de detentie.
Privitor la latura civila, judecatoria a retinut urmatoarele:
Composesoratul Ciceu s-a constituit parte civila cu suma de 33712 lei reprezentand contravaloarea prejudiciului suferit in urma savarsirii infractiunilor de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national si furt de arbori, suma care nu cuprinde TVA.
Valoarea prejudiciului a fost calculata in conformitate ce prevederile legale in materie si este identica cu cea indicata de Ocolul Silvic Frumoasa.
In concluzie, retinand existenta unor fapte ilicite, savarsirea acestora cu forma de vinovatie ceruta de lege, existenta unui prejudiciu cert si existenta legaturii de cauzalitate, in temeiul art. 998 C.civ., instanta a admis actiunea civila, iar in baza art. 1003 C.civ a dispus obligarea in solidar a inculpatilor la plata prejudiciului creat.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs inculpatii P.E., P. I. si P. T. In motivarea recursurilor, inculpatii contesta temeinicia hotararii primei instante sub urmatoarele aspecte:
- probele administrate in cauza nu confirma ca ei sunt autorii infractiunii de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, astfel ca judecatoria in mod gresit a dispus condamnarea lor pentru savarsirea acestei infractiuni, solutia corecta care trebuia adusa fata de aceasta infractiune fiind aceea de achitare, in temeiul art. 10 lit. c C. pr. pen.;
- ei nu au savarsit cu vinovatia specifica fapta de furt de arbori, de care sunt acuzati, la momentul transportarii materialului lemnos avand convingerea ca actiunea lor este una legala, asa incat in mod gresit au fost condamnati si pentru aceasta infractiune, solutia corecta care trebuia adusa in cauza fiind cea de achitare, in temeiul art. 10 lit. d C. pr. pen.;
- pedepsele stabilite in sarcina inculpatilor P. E. si P. I. pentru savarsirea infractiunii de ultraj sunt prea grele in raport cu gradul de pericol social concret al infractiunii comise si persoana celor doi inculpati. In orice caz, chiar daca instanta de recurs nu ajunge la o solutie de achitare pentru infractiunile de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national si furt de arbori, solicita sa se aiba in vedere ca pedepsele stabilite pentru aceste infractiuni nu au fost individualizate tinandu-se seama de criteriile art. 72 C. pen. si sunt disproportionate. Totodata, toti cei trei inculpatii sustin ca detin resorturile necesare reinsertiei sociale si fara sa fie necesara executarea pedepselor aplicate in regim de detentie, o suspendare conditionata a executarii acestor sanctiuni fiind suficienta pentru atingerea scopurilor prevazute de art. 52 C. pen.
Analizand recursurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 1779/258/2011 al Judecatoriei Miercurea Ciuc, a motivelor invocate, a sustinerilor si a concluziilor recurentilor si ale reprezentantului Ministerului Public, precum si din oficiu, in limitele efectelor devolutiv si neagravarii situatiei in propria cale de atac, se retin urmatoarele:
Recursurile promovate de inculpatii P. E., P. I. si P.T. impotriva sentintei penale nr. 448/4 aprilie 2012 a Judecatoriei Miercurea Ciuc sunt fondate, iar argumentele pe care le vom expune in continuare determina, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen., admiterea cailor de atac, cu consecintele casarii partiale a hotararii atacate si rejudecarii in recurs a pricinii, in urmatoarele limite:
1. Asupra infractiunii de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, prev. de art. 108 alin.1 lit. d si alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008, in actul de sesizare al instantei si in sentinta recurata, se retine ca in data de 6 decembrie 2009, cei trei inculpati au taiat de pe picior, fara drept, 64 de brazi de craciun. In esenta, acuza si hotararea de condamnare se intemeiaza pe procesul verbal de constatare a infractiunii din care rezulta ca brazii erau proaspeti taiati cu toporul si cu drujba. La aceasta, se adauga plansele foto depuse la dosar care reliefeaza nu doar locurile din care au fost taiati arborii ci si faptul ca aceasta taiere a avut loc de curand. Astfel, plansa foto 3 (f.16 dup) surprinde urma lasata in pamant, urma care ar fi disparut daca ar fi fost produsa intr-o alta zi. De asemenea, plansele foto 8, 17 si 23 (f.28 -32 dup) surprind urme proaspete ale taierii, respectiv aschii provenite in urma folosirii toporului, aschii care ar fi fost inlaturate odata cu trecerea timpului. Vazand ca arborii transportati prezentau urme proaspete de taiere, ca la locul de taiere au fost identificate indicii de natura a convinge ca taierea a avut loc de curand dar si ca arborii au fost gasiti asupra inculpatilor, instanta a concluzionat ca cei 3 inculpati au savarsit infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national.
Procesul verbal de cercetare la fata locului si plansa fotocriminalistica (f. 25-33, dosar urmarire penala) sunt apte sa dovedeasca faptul ca, in preajma datei de 9 decembrie 2009, posibil din 6 decembrie 2009, din padurea apartinand Composesoratului Ciceu, jud. Harghita, la locul numit "Zergos" , a fost taiat fara drept un numar de arbori din fondul forestier national. Numarul si natura arborilor, cum vom arata mai jos, sunt nedeterminate. Cum, in 6 decembrie 2009, inculpatii au fost prinsi in timp ce transportau cu caruta mai multi arbori proaspat taiati -probabil 64 de bucati, este posibil, intr-adevar, ca acestia sa fi fost taiati de chiar d-nii P. E., P. I. si P. T. In acelasi timp, insa, inculpatii neaga taierea arborilor; niciun martor nu relateaza ca i-ar fi vazut pe cei trei taind arbori; la momentul potrivit -insemnand imediat dupa comiterea faptei care a declansat procedurile penale, nu s-a efectuat o expertiza criminalistica sau cel putin un experiment judiciar apt sa clarifice daca arborii aruncati de inculpati din caruta provin de la cioatele sau de la o parte din cioatele gasite in tinutul "Zergos"; daca urmele descoperite pe cioatele fixate la fata locului au fost sau nu create de toporul pe care inculpatul P. T. il avea asupra sa, cand au fost opriti de catre organele silvice; in plus anumiti arbori au fost taiati cu drujba, or o drujba nu s-a gasit la inculpati si nici la locul sau in apropierea locului faptei, iar organele de urmarire penala nu s-au preocupat sa clarifice daca vreunul dintre inculpati detinea sau nu, ori daca a imprumutat in preajma datei faptei o asemenea masina-unealta. In fata acestor realitati, in egala masura este posibil ca arborii sa fi fost taiati de alte persoane decat inculpatii in cauza.
Echivocul pe care il degaja probele administrate in cauza nu poate sa profite decat inculpatilor, o presupunere fiind insuficienta sa fundamenteze o solutie de condamnare a acestora. In consecinta, in rejudecare, in temeiul art. 345 alin. 1 si 3 C. pr. pen. raportat la art. 11 pct. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit. c C. pr. pen., vom dispune achitarea inculpatilor P. E., P. I. si P. T. de sub acuza comiterii infractiunii de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, prev. de art. 108 alin. 1 lit. d si alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008. Temeiul achitarii prevazut de art. 10 lit. c C. pr. pen., motivat ca nu inculpatii sunt autorii faptei, este prioritar, astfel ca in raport de taierea fara drept de arbori din fondul forestier national, nu vom mai cerceta numarul si natura arborilor taiati fara drept.
2. Asupra infractiunii de furt de arbori, prev. de art. 110 alin. 1 lit. d si alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008, constatam ca inculpatilor li se reproseaza ca au sustras, in 6 decembrie 2009, 64 de pomi de craciun, cauzand un prejudiciu de 392 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
In primul rand, in documentele existente la dosar (insemnand procesul verbal de constatare -f. 13 dosar urmarire penala, procesul verbal de constatare a infractiunii silvice -f. 19 dosar urmarire penala, procesul verbal de cercetare la fata locului -f. 25 dosar de urmarire penala, procesele verbale de predare in custodie -f. 20 si 22, dosar de urmarire penala), fie organele silvice, fie organele de urmarire penala se refera la un numar insumat de 64 de arbori, inculpatii contesta insa acest numar. In niciunul dintre inscrisurile mentionate nu se precizeaza daca arborii au fost sau nu numarati de catre organele silvice sau de catre organele de cercetare penala, imediat dupa ce inculpatii i-au aruncat din caruta, daca, la locul unde brazii au fost aruncati mai existau si altii fie doborati, fie abandonati de alte persoane si nici daca cel putin s-au numarat cioatele cu prilejul cercetarii la fata locului. A fost fotografiata de catre martorul A. L. caruta inculpatilor incarcata, dar din fotografie nu se poate determina cati arbori erau in caruta. Procesul verbal de cercetare la fata locului se rezuma sa arate ca pe o suprafata de 2-3 hectare, au fost gasite mai multe cioate, iar procesul verbal de constatare (f. 13) contine stersaturi si corecturi tocmai la indicarea numarului de arbori, care nu au fost confirmate in scris de catre cei care au semnat actul procedural, dupa exigentele art. 194 C. pr. pen. M. A. L. afirma in fata instantei ca, dupa aproximativ o ora de la incident la fata locului a venit politia si reprezentantii Composesoratului, in prezenta carora au fost numarati brazii, acestia fiind in jur de 60. In schimb, acelasi martor, in declaratia data in 27 aprilie 2010 nu spune ca ar fi participat la numararea brazilor si apreciaza ca in caruta ar fi fost circa 30 de brazi. Totodata, martorul S. T. G. relateaza in instanta ca a aflat de la A.. L. ca a fost un numar de 74 de arbori, iar in faza de urmarire penala arata ca pe caruta erau aproximativ 68 de bucati de pomi. In plus, constatarea efectuata de organele de politie a avut loc in jurul orei de 15,50, or la ora 15,30, cum rezulta din procesul verbal de predare in custodie, 30 de bucati de brazi au fost deja predate si transportate de reprezentantii composesoratului. Nu reiese din piesele dosarului daca acesti 30 de arbori au fost sau nu avuti in calcul la momentul efectuarii constatarii. In acelasi timp, fotografiile efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului din 9 decembrie 2009, surprind 10 cioate si 9 brazi doborati, fara sa fie clar daca acestia sunt dintre cei aruncati de inculpati din caruta lor in urma cu trei zile.
In aceste imprejurari, este incert numarul de arbori transportat de inculpati la data de 6 decembrie 2009.
In al doilea rand, potrivit art. 1 lit. c din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 85/2006, sunt considerati pomi de craciun arborii din specia brad, molid sau alte rasinoase cu diametrul la colet cuprins intre 2,1 si 12 cm. Pentru a se determina daca brazii pe care inculpatii ii transportau erau sau nu pomi de craciun, era esential ca organele silvice sau organele de cercetare penala sa masoare, indata dupa savarsirea faptei, diametrul la colet. Asa cum rezulta din inscrisurile intocmite imediat dupa fapta in cauza, raspunsurile oferite de Ocolul Silvic Frumoasa si precizarile facute in fata instantei de recurs de procurorul de sedinta, nicio masuratoare nu a fost realizata in cauza. Prin urmare, este indoielnic daca arborii transportati de inculpati erau pomi de craciun.
In cazul infractiunii de furt de arbori, prev. de art. 110 din Legea nr. 46/2008, rezultatul faptei -element al laturii obiective, exprimat in valoarea materialului lemnos sustras, este hotarator pentru a stabili atat daca fapta este infractiune, cat si modalitatea de sanctionare in functie de variantele legale prevazute in textul incriminator. Art. 3-5 din O.U.G. nr. 85/2006, cu referire la anexele nr.1-3 ale actului normativ explica modalitatea de calcul al materialului lemnos. In raport de particularitatile prezentei cauze si prevederile legale invocate, in conditiile in care inculpatilor li se imputa furtul de pomi de craciun, paguba se determina dupa criteriile prevazute in anexa nr. 3 a O.U.G. nr. 85/2006. Pentru determinarea valorii pagubei in functie de anexa nr. 3, natura brazilor sustrasi si numarul acestora prezinta o importanta covarsitoare. Pentru stabilirea naturii brazilor ca fiind pomi de craciun, trebuia sa fie masurat diametrul la colet al fiecarui arbore, iar numarul brazilor era simplu de stabilit tocmai prin numararea acestora, operatiune care sa fi fost consemnata fara loc de echivoc in documentele intocmite de organul silvic constatator sau de catre organul de urmarire penala, imediat dupa comiterea faptei. Din cauza comportamentului violent fizic si verbal al inculpatilor P. E. si P. I., recunoastem dificultatea intampinata de organele silvice in fixarea numarului de brazi si a diametrului la colet al fiecaruia, atata timp cat arborii erau incarcati in caruta, si admitem ca arborii nu puteau sa fie nici numarati si nici masurati in siguranta pana la abandonarea lor de catre cei trei acuzati. Ulterior acestui moment, insa, ramane inexplicabil motivul pentru care nici organele silvice si nici cele de cercetare penala nu au numarat, nu au masurat la colet brazii care fusesera aruncati din caruta si nu au consemnat despre aceste operatiuni in procesele verbale de constatare.
In aceiasi ordine de idei, daca brazii sustrasi nu este sigur ca erau pomi de craciun in intelesul legii, ei pot fi tratati totusi ca fiind din categoria arborilor de specie brad. In acest caz, valoarea pagubei se calculeaza potrivit anexei nr. 2 la O.U.G. nr. 85/2006, astfel ca, mai intai trebuie sa se identifice cati metri cubi de masa lemnoasa au fost luati de inculpati. Pentru efectuarea acestui calcul, instanta trebuie sa dispuna de numarul cioatelor si de diametrul la cioata al arborilor transportati de inculpati in 6 decembrie 2009. Or, cum subliniam mai sus, numarul este incert, diametrul la cioata nu a fost masurat cu prilejul constatarii infractiunii sau al efectuarii cercetarii la fata locului si nu au fost identificate atunci cioatele corespunzatoare brazilor pe care inculpatii i-au sustras.
Carentele anchetei desfasurate in cauza nu mai pot fi corectate la mai bine de 3 ani de la data faptei, iar incertitudinile pe care tocmai aceste carente le-au generat impiedica stabilirea la adapost de orice dubiu a valorii pagubei pricinuite. Imposibilitatea determinarii urmarii imediate a faptei, pe de o parte, face imposibila schimbarea incadrarii juridice intr-o alta varianta a infractiunii dintre cele prevazute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, iar pe de alta parte, atrage achitarea celor trei inculpati in temeiul art. 10 lit. d C. pr. pen., pe motivul neindeplinirii cumulative a tuturor elementelor care intra in structura laturii obiective a infractiunii de furt de arbori. In prezenta acestor concluzii, este inutila examinarea apararilor inculpatilor vizand absenta laturii subiective a infractiunii in discutie.
3. Asupra actiunii civile promovate de partea civila Composesoratul Ciceu, concluziile formulate anterior, dupa care nu inculpatii au savarsit infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national si nu este indeplinita latura obiectiva a infractiunii de furt de arbori, se repercuteaza si asupra solutionarii actiunii civile, deoarece, pe de o parte, raspunderea civila delictuala poate fi angajata numai in persoana celui care a produs fapta cauzatoare de prejudiciu, iar, pe de alta parte, pot fi reparate doar prejudiciile determinate sau determinabile, or, in speta, prejudiciul pretins cauzat de inculpati nu poate fi determinat, din lipsa elementelor necesare calcularii lui. Aceste considerente atrag, in rejudecare, respingerea actiunii civile exercitate in fata instantei penale de catre Composesoratul Ciceu.
4. Asupra infractiunii de ultraj, prev. de art. 239 alin. 2 C. pen., in cazul inculpatului P. E., si de art. 239 alin. 1 C. pen., in cazul inculpatului P. I., alaturi de instanta de prim grad, constatam ca, din declaratiile partii vatamate S. T. G., depozitiile martorilor A. L. si T. E. si declaratiile inculpatilor, vazand caracterul divizibil al declaratiilor de inculpat, rezulta ca inculpatul P.E. in 6 decembrie 2009, cand a fost oprit de catre organele silvice, a lovit cu biciul peste mana pe partea vatamata S., desi cunostea faptul ca acesta are functia de padurar. Din declaratia inculpatului P. E., potrivit carei el a dorit sa loveasca caii si nu crede ca a lovit si pe partea vatamata, precum si declaratia partii vatamate care in fata instantei nu era sigur daca inculpatul a urmarit sa-l loveasca pe el sau doar a acceptat acest rezultat in dorinta de a lovii caii, ajungem la concluzia ca actele inculpatului au fost comise cu intentie indirecta.
Aceleasi declaratii confirma ca, in aceleasi imprejurari date de interventia organelor silvice pentru a-i impiedica pe acuzati sa transporte mai departe materialul lemnos, inculpatul P. I. i-a amenintat verbal pe padurarii T. E. si S. T. G. ca, daca nu ii lasa sa plece, va da foc caselor lor. In acest caz, inculpatul Pal Imre a actionat cu intentie directa.
In acest context, infractiunile de ultraj exista, ele au fost savarsite de inculpatii P. E. si P. I. si au fost comise cu forma de vinovatie specifica, astfel incat, in mod corect judecatoria a dispus condamnarea celor doi. De altfel, in recurs, inculpatii nu au mai contestat solutia de condamnare pentru ultraj, ci numai operatiunea de individualizare a pedepsei si a modalitatii de executare a sanctiunii aplicate.
Pornind de la criteriile de individualizare a pedepsei prevazute de art. 72 C. pen., pedepsele de un an inchisoare, aplicata prin sentinta atacata inculpatului P.E., si de 9 luni inchisoare, aplicata in prim grad inculpatului P.I., sunt proportionale si apte sa asigure in concret si in mod eficient reinsertia sociala a celor doi si preventia generala.
Referatele de evaluare, ancheta sociala intocmite in cauza si copia contractului individual de munca depusa de inculpatul P. I. duc la concluzia ca cei doi inculpati au constientizat implicatiile infractiunilor comise, sunt bine integrati in familie si societate, efectueaza activitati legale aducatoare de venit si detin parghiile si motivatia necesare mentinerii unei conduite de conformitate cu normele si valorile sociale. Observam, in acelasi timp, ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 81 C. pen. si, in raport cu elementele invocate in sprijinul indreptarii inculpatilor, aplicarea pedepselor este pentru acestia un avertisment suficient de puternic in vederea indreptarii, iar scopul sanctiunii privative de libertate poate fi atins si fara executarea efectiva a sanctiunilor impuse. In consecinta, in rejudecare, vom dispune suspendarea conditionata a pedepsei de un an inchisoare, aplicata inculpatului P. E., pe durata unui termen de incercare de 3 ani, si de 9 luni inchisoare, aplicata inculpatului P. I., pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 9 luni, ambele termene calculate potrivit art. 82 C. pen.
Vom atrage atentia inculpatilor asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, in cazul comiterii unei noi infractiuni inauntrul termenului de incercare.
Conform art. 71 alin. 5 C. pen., s-a constatat suspendata executarea pedepselor accesorii aplicate in prim grad.