Solutionarea cererii de completare a hotararii nu se poate face prin raportare la inscrisuri noi depuse dupa pronuntarea hotararii a carei completare se solicita, ci numai luand in considerare dovezile existente la dosarul cauzei la momentul pronuntarii deciziei si cu privire la care instanta a omis a se pronunta.
Prin cererea formulata la data de 11.03.2013 in dosarul nr. 3487./280/2007, recurentul reclamant M. D. a solicitat completarea deciziei civile nr. 1966/R din 27.11.2012 pronuntata de Curtea de Apel Tg. Mures, in sensul obligarii paratilor recurenti la plata cheltuielilor de judecata efectuate in recurs in valoare de 10.126,39 lei, constand in onorariu avocatial, in cuantum de 8060 lei, taxa judiciara de timbru, in valoare de 1883 lei si cheltuieli de cazare, in valoare de 183,39 lei.
In sustinerea cererii, recurentul reclamant a aratat ca prin cererea de recurs a solicitat obligarea paratilor la suportarea cheltuielilor de judecata si a facut dovada cheltuielilor de judecata, depunand la ultimul termen inscrisurile doveditoare.
S-a mai aratat ca este admisibila cererea de completare a deciziei pronuntata in recurs si ca ea nu este supusa unui termen, iar paratii au cazut in pretentii, fiind in culpa procesuala.
In drept, s-au invocat dispozitiile art. 2811 alin. 1 din Codul de procedura civila.
In sustinerea cererii s-au anexat, in copie, urmatoarele inscrisuri: recursul declarat impotriva deciziei civile nr. 124/2012 a Tribunalului Mures (filele 150-154), factura emisa la data de 17.07.2012 pentru suma de 8.060 lei reprezentand onorariu avocatial si dovada achitarii acestei sume (filele 155, 156), chitanta privind plata taxei judiciare de timbru in cuantum de 1.883 lei (fila 157), dovada cheltuielilor de cazare (filele 158, 159), decizia civila nr. 6824/24.11.2009 a Curtii de Apel Bucuresti (filele 160-163), decizia civila nr. 1396/17.06.2009 a Curtii de Apel Targu-Mures (filele 164-166), doua dovezi postale privind comunicari facute de instanta (filele 167, 168), decizia nr. 1966/R/27.11.2012 a Curtii de Apel Targu-Mures (filele 169-194).
Paratii T. M. si T. C. au formulat intampinare la cererea de completare a deciziei, prin care au invocat tardivitatea cererii, sustinand ca aceasta putea fi formulata numai in 15 zile de la pronuntarea deciziei.
Pe fond, paratii au solicitat respingerea cererii de completare, aratand ca reclamantul nu a facut dovada cheltuielilor efectuate, nedepunand inscrisuri in acest sens pana la pronuntarea deciziei.
Referitor la actele anexate cererii de completare, s-a aratat ca factura privind plata onorariului avocatial se refera la un alt dosar, iar cuantumul acestuia este exagerat.
Analizand cererea de completare a hotararii formulata de recurentul reclamant, Curtea a constatat urmatoarele:
Prin decizia civila nr. 1966/R din 27.11.2012 a Curtii de Apel Tg. Mures s-a admis recursul declarat de reclamantul M. D. impotriva deciziei civile nr. 124 din 24 aprilie 2012, a Tribunalului Mures, s-a modificat in parte decizia civila atacata, in sensul ca s-a mentinut dispozitia din hotararea primei instante privind obligarea paratilor la plata sumei de 28.500,06 lei reprezentand lipsa de folosinta a terenului de 238,71 mp. actualizata de la data de 28.11.2005 si pana la data platii efective. S-au mentinut restul dispozitiilor sentintei atacate si s-a respins ca nefondat recursul declarat de paratii T. M. si T. C. impotriva aceleiasi decizii civile.
Atat prin memoriul de recurs, cat si cu ocazia expunerii concluziilor pe fond, recurentul M. D. a solicitat obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata, insa instanta a omis a se pronunta asupra acestei cereri.
Potrivit dispozitiilor art. 2812 alin. 1 din Codul de procedura civila, daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.
Referitor la exceptia tardivitatii invocata de parati prin intampinare, instanta constata ca aceasta este nefondata, urmand a fi respinsa, retinand in acest sens ca nu pot fi primite argumentele acestora, in sensul ca in cauza ar fi aplicabila ultima teza a textului legal mentionat si ca termenul pentru a depune cererea de completare ar fi de 15 zile de la pronuntare. Acest termen este prevazut in mod expres pentru situatia hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, acesta nefiind cazul in speta, iar a accepta aplicarea acestei prevederi si in cazul deciziilor pronuntate in recurs ar insemna sa se adauge la lege, ceea ce nu este permis.
Pe fondul cererii, avand in vedere dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, constatand ca recursul reclamantului a fost admis, iar recursul paratilor a fost respins, acestia din urma au cazut in pretentii, fiind in culpa procesuala.
Analizand cererea de completare din perspectiva inscrisurilor aflate la dosarul cauzei, Curtea a constatat ca este intemeiata numai in parte.
Astfel, contrar sustinerilor recurentului reclamant, acesta nu a depus pe parcursul judecarii recursului si nici la ultimul termen de judecata inscrisuri cu care sa probeze plata onorariului avocatial sau cheltuielile de cazare solicitate prin cererea de completare. Aceste inscrisuri s-au depus numai odata cu formularea acestei din urma cereri, neputand fi luate in considerare. In acest sens, instanta subliniaza faptul ca solutionarea cererii de completare a hotararii nu se poate face prin raportare la inscrisuri noi depuse dupa pronuntarea hotararii a carei completare se solicita, ci numai luand in considerare dovezile existente la dosarul cauzei la momentul pronuntarii deciziei si cu privire la care instanta a omis a se pronunta.
Curtea a constatat ca singura chitanta aflata la dosar, care dovedeste efectuarea unor cheltuieli cu ocazia judecarii recursului promovat, este chitanta nr. 191379 din 2.10.2012, aflata la fila 107, privind plata taxei judiciare de timbru, in cuantum de 1883 lei. Aceasta suma se cuvine a fi acordata integral, avand in vedere solutia pronuntata in recurs.
In consecinta, Curtea a admis in parte cererea reclamantului si a completat dispozitivul deciziei nr. 1966/R din 27.11.2012 pronuntata de Curtea de Apel Tg. Mures in dosarul nr. 3487./280/2007, in sensul ca a obligat paratii T. M. si T. C. la plata catre reclamantul recurent M. D. a sumei de 1.883 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru, conform chitantei mai sus mentionate si a respins celelalte pretentii ca nefondate.