Notificarea emisa in baza legii nr. 161/2003. Caracterizare. Efecte
Notificarea emisa in baza art.2 din legea nr.161/2003 nu reprezinta un act de impunere care sa stabileasca obligatii de plata in sarcina contribuabilului si care sa fie supus procedurii prevazute de O.G. nr.13/2001.
Sectia comerciala si contencios administrativ-decizia civila nr.505/4 octombrie 2004.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la Tribunalul Alba sub dosar nr.140/2004, reclamanta SC “U" SA Alba Iulia a chemat in judecata pe parata A.F.a municipiului Alba Iulia, solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
- anularea actului administrativ nr.11.949/21.10.2003;
- anularea somatiei de plata nr.15/10.03.2003 si a titlului executor nr.15/10.03.2003;
- suspendarea acestor acte pana la solutionarea definitiva a cauzei;
- obligarea intimatei de a efectua un control la societatea reclamanta si a stabili obligatiile pe care le avea la data emiterii notificarii si a somatiei de plata, precum si a datoriilor din prezent.
In motivarea cererii, a sustinut ca a primit notificarea nr.11.949/2003, in conformitate cu Legea nr.161/2003, dar ca nu datoreaza sumele de bani cu care apare in evidentele paratei.
In drept, a invocat prevederile Legii nr.29/1990 si ale OG nr.61/2002.
Tribunalul Alba, prin sentinta civila nr.238/CA/2004 a admis actiunea si a dispus "anularea notificarii nr.11.949/2003 prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei plata sumelor de 179.529.268 lei TVA, 950.773.083 lei reprezentand alte impozite si taxe, dobanzi si penalitati, 1.831.954.045 lei reprezentand obligatii restante la bugetul de stat".
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a apreciat ca notificarea nr.11.949/2003 emisa de parata reprezinta un act de impunere pe care reclamanta l-a atacat in baza OG nr.13/2001 si, intrucat acesta nu cuprinde elementele privind obiectul de impunere, anii de provenienta si modul de calcul, este lovit de nulitate.
Impotriva sentintei a declarat recurs parata, sustinand in esenta ca a fost data cu interpretarea si aplicarea gresita a legii, instanta de fond calificand in mod gresit notificarea atacata ca fiind un act de impunere.
Recursul este fondat.
Notificarea nr.11.949/21.10.2003 a fost emisa de parata, asa cum rezulta chiar din cuprinsul acesteia, in baza dispozitiilor Legii nr.161/2003 si a OMFP nr.551/2003.
Potrivit Legii nr.161/2003 cartea I art.1 Ministerul Finantelor Publice, M.M.S.S., C.N.A.S. si autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a aduce la cunostinta publica lista contribuabililor persoane juridice care inregistreaza obligatii restante la bugetul de stat si cuantumul acestor restante bugetare.
Potrivit art.2 din aceeasi lege, inainte de a fi aduse la cunostinta publica sumele reprezentand obligatii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de catre organele teritoriale ale MFP, iar potrivit Ordinului MFP nr.551/2003 pentru aprobarea instructiunilor de aplicare a legii, pct.11 lit.b, pana la data de 20 iunie 2003 se procedeaza la notificarea si punerea de acord cu debitorii asupra obligatiilor totale restante la bugetul de stat, dupa care debitorii semneaza ca recunosc realitatea informatiilor ce urmeaza a fi incluse pe site-ul MFP, iar daca debitorii nu se prezinta pentru punerea de acord, se considera ca fiind datorate sumele existente in evidenta analitica pe platitori.
Din analiza textelor legale suscitate reiese ca notificarea emisa in baza art.2 din Legea nr.161/2003 nu reprezinta un act de impunere care sa stabileasca obligatii de plata in sarcina contribuabilului si care sa fie supus cailor de atac prevazute de OG nr.13/2001, asa cum gresit a retinut instanta de fond.
De aceea, se impune sa se stabileasca corect natura juridica a actului dedus judecatii-notificarea nr.11.949/21.10.2003-pornind de la prevederile Legii nr.161/2003 si din perspectiva Legii nr.29/1990 invocata de reclamanta, avandu-se in vedere si metodologia stabilita prin OMFP nr.551/2003, urmand ca functie de acestea instanta de fond sa se pronunte asupra primului capat de cerere din actiunea reclamantei, cel privind anularea notificarii.
Totodata, cu ocazia rejudecarii, instanta va analiza si celelalte capete din actiune, asupra carora nu s-a pronuntat prin hotararea atacata.
Din aceste considerente, in baza art. 304 pct.8, 312 alin.3,5 Cod procedura civila, recursul a fost admis, s-a casat hotararea atacata si cauza a fost trimisa spre rejudecare aceleiasi instante.