Revizuire. Procedura. Asistenta judiciara.
Codul de procedura penala, art. 403 si art. 171
In cazul unui revizuent aflat in executarea unei pedepse, detinut in penitenciar, asistenta juridica este obligatorie, iar pronuntarea unei hotarari in apel fara ca acesta sa fie asistat de un aparator ales sau numit din oficiu este lovita de nulitate absoluta, prevazuta de art. 197 alin. 2 Cod penal. Prin sentinta penala nr. 745/29.06.2010 pronuntata de Judecatoria Tg.Mures in baza art.403 al.3 Cod procedura penala a fost respinsa ca inadmisibila cererea de revizuire a deciziei penale nr. 29/A/14.2.2oo8 pronuntata de Tribunalul Mures care a desfiintat in intregime sentinta penala nr. 16/9.1.2oo7 pronuntata de Judecatoria Targu Mures, cerere formulata de catre revizuentul P.P.P.
In motivarea sentintei, s-a aratat ca prin sentinta penala nr. 16/9.1.2oo7 a Judecatoriei Targu Mures s-a dispus achitarea inculpatului P.P.P. pentru infractiunile de viol si de lipsire de libertate in mod ilegal.
Aceasta sentinta a fost desfiintata integral prin decizia penala nr. 29/A/14.2.2oo8 pronuntata de Tribunalul Mures, care a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de viol si la pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal. In cauza s-a dispus contopirea celor doua pedepse.
Din analiza motivelor invocate de catre revizuent in sprijinul cererii de revizuire instanta s-a constatat ca acestea se inscriu in cazul de revizuire prevazut de art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedura penala.
In cauza, concret, nu sunt indeplinite conditiile de existenta a acestui motiv de revizuire. Astfel, revizuentul nu expune vreun aspect, imprejurare, fapt sau situatie de fapt noua ci invedereaza din nou faptul ca nu este autorul faptei. Acest aspect nu este nou, el fiind sustinut si in faza urmaririi penale si in faza cercetarii judecatoresti in prima instanta si in apel. Prin urmare, aceasta aparare era cunoscuta de catre instanta care a judecat cauza a carei revizuire se cere.
De asemenea, prin aceeasi cerere, revizuentul a propus audierea unor martori noi. Ori, aceasta simpla solicitare nu poate determina admiterea cererii de revizuire, deoarece - potrivit textului legal citat - se cere ca faptele si imprejurarile invederate sa fie noi, iar nu mijloacele de proba, fiind inadmisibil ca pe calea revizuirii sa se obtina o prelungire a probatiunii pentru fapte deja cunoscute si solutionate de instantele care au solutionat cauza.
Ori, chiar daca persoanele care se propun a fi audiate ca martori la acest moment nu au fost audiate in aceasta calitate pe parcursul procesului penal finalizat cu condamnarea revizuentului, totusi se poate observa din declaratia revizuentului data la 7.7.2oo9, precum si din motivarea cererii sale de revizuire, ca se urmareste ca aceste persoane sa depuna marturie cu privire la urmatoarele imprejurari: derularea faptelor, motivul prezentei partii vatamate S.A.R. la domiciliul revizuentului, prezenta partii vatamate in comuna Panet, sat Berghia, precum si a imprejurarii ca partea vatamata a circulat nestingherita prin sat si a efectuat multiple drumuri cu mijloace de transport in comun, dinspre sat spre Targu Mures si inapoi.
Insa, aceste imprejurari au fost deja ridicate de catre revizuent in cadrul apararilor pe care el si le-a facut in procesul derulat pe fond, au fost avute in vedere atat de catre prima instanta de judecata cat si de catre instanta de apel si au fost analizate si apreciate ca atare in cuprinsul hotararilor judecatoresti care au fost pronuntate in cauza.
Ca atare, s-a conchis de prima instanta, ca motivul de revizuire invocat de catre revizuent este neintemeiat.
Impotriva acestei hotarari, a formulat apel revizuentul, reiterand sustinerile cu privire la nevinovatia sa, conform probelor dosarului. S-a plans ca, in cursul procesului, in urma caruia a fost condamnat, i-a fost incalcat dreptul la aparare, a fost batut la politie, s-a omis administrarea probei cu expertiza A.D.N. si confruntarea cu partea vatamata. A solicitat ascultarea martorului B.N., pentru a dovedi ca anterior comiterii faptei victima a fost concubina lui si a fost santajat de catre aceasta.
Prin decizia penala nr.338/A/20.12.2010 Tribunalul Mures in baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedura penala a respins ca nefondat apelul declarat de revizuentul P.P.P..
In baza art.192 alin.2 Cod procedura penala a fost obligat revizuentul apelant sa plateasca statului suma de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in apel.
Pentru a pronunta aceasta decizie Tribunalul Mures a retinut ca potrivit art. 394 alin. 1 si 2 Cod procedura penala revizuirea poate fi ceruta cand:
a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;
d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere, astfel:
- cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare;
- cazurile de la lit. b), c) si d) constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice.
Potrivit art. 395 Cod procedura penala, situatiile care constituie cazurile de revizuire prevazute in art. 394 lit. b), c) si d) se dovedesc prin hotarare judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului, daca prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei. Cand organele aratate in alin. 1 nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situatiile mentionate se constata in procedura de revizuire.
Prin Decizia nr. LX (60) din 24 septembrie 2007, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis ca, cererea de revizuire care se intemeiaza pe alte motive decat cazurile prevazute de art. 394 din Codul de procedura penala, este inadmisibila.
De asemenea, prin decizia nr. 36 din 14 decembrie 2009, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au stabilit ca cererile repetate de revizuire si respectiv contestatie la executare sunt inadmisibile, daca exista identitate de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in solutionarea acestora.
Regula este prevazuta si in Codul de procedura penala, la art. 403 alin. 3 ind. 1 Cod procedura penala: cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si aparari.
In fine, instanta de apel a avut in vedere hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului, Belasin c. Romaniei, in care se arata ca revizuirea nu trebuie sa fie un apel deghizat, iar singurul fapt ca pot exista doua puncte de vedere asupra chestiunii respective nu e un motiv suficient de a rejudeca o cauza. Aceasta este o aplicare a principiului stabilitatii hotararilor judecatoresti definitive, la care se refera si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (spre exemplu, in decizia nr. 157/21.01.2009 a sectiei penale). Principiul este recunoscut pentru protejarea atat a societatii, cat si a victimei, care au interesul de a nu vedea redeschis procesul din simpla dorinta a revizuentului de a prelungi probatoriul sau discutiile in cauza.
Aplicand aceste reguli la speta de fata, instanta de apel a constatat urmatoarele:
Proba nou propusa asupra careia inculpatul a insistat in mod special in apel, martorul B.N., a mai fost invocata ca temei al revizuirii intr-un dosar precedent avand ca obiect cererea lui P.P.P. de revizuire a deciziei penale nr. 29/A/14.2.2008 pronuntata de Tribunalul Mures care a desfiintat in intregime sentinta penala nr. 16/9.1.2007 pronuntata de Judecatoria Targu Mures: dosarul 9012.2/320/2009, din care s-a anexat la prezentul in copie decizia penala nr. 136/A/5.05.2010 a Tribunalului Mures. Prin prisma acestui motiv, cererea de revizuire din cauza este inadmisibila.
Pretinsa omisiune a administrarii unor probe cu ocazia judecarii fondului cauzei, ca si cererea de reapreciere a probatoriului administrat nu pot fi avute in vedere ca temeiuri de admitere a revizuirii. In caz contrar, s-ar aduce atingere in mod nelegal principiului stabilitatii hotararilor judecatoresti definitive.
Cercetarea abuziva careia i-ar fi cazut victima revizuentul este o infractiune care trebuie dovedita prin hotarare judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului. Revizuentul nu a justificat nici un motiv pentru care nu s-a adresat cu plangere penala pentru comiterea infractiunii organelor in drept si acestea nu au fost in masura sa o examineze pe fond.
Alte incalcari ale drepturilor si garantiilor procesuale nu pot constitui motive de revizuire, ci trebuiau invocate in fata instantei de fond, precum si in fata instantei de apel si de recurs in cursul judecarii pe fond a cauzei.
Prin urmare, pentru toate motivele invocate cererea de revizuire este inadmisibila
In lumina celor constatate, a rezultat ca sentinta prin care a fost respinsa cererea ca atare este legala si temeinica.
Impotriva acestei hotarari, in termenul legal prevazut de art. 3853 alin. 1 Cod procedura penala a declarat recurs revizuentul P.P.P..
In motivarea recursului revizuentul arata ca in data de 17 decembrie 2010 a fost judecat fara a avea aparator ales sau numit din oficiu, fiind nemultumit de pedeapsa de 7 ani inchisoare la care a fost condamnat pe nedrept, cu toate ca la Judecatoria Tg. Mures a fost achitat.
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii atacate prin prisma motivelor de recurs si din oficiu, in conformitate cu dispozitiile art. 3859 alin. 3 Cod procedura penala, Curtea apreciaza ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente.
Potrivit art. 24 din Constitutia Romaniei, dreptul la aparare este garantat. In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
In conformitate cu art. 6 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal.
In cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare in aparare.
Potrivit art. 171 alin. 1 - 4 Cod procedura penala, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator, in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.
Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
Cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.
Dispozitii asemanatoare sunt cuprinse si in art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.
Potrivit art. 407 Cod procedura penala, sentintele instantei de revizuire, date potrivit art. 403 alin. 3 si art. 406 alin. 1, sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile la care se refera revizuirea, iar deciziile date in apel sunt supuse recursului.
Asadar, din coroborarea tuturor acestor texte de lege rezulta in mod neechivoc ca in cazul unui revizuent aflat in executarea unei pedepse, detinut in penitenciar, asistenta juridica este obligatorie, iar pronuntarea unei hotarari in apel fara ca acesta sa fie asistat de un aparator ales sau numit din oficiu este lovita de nulitate absoluta, prevazuta de art. 197 alin. 2 Cod penal.
In textele de lege citate mai sus legiuitorul face referire la sintagma "in tot cursul procesului penal", ceea ce inseamna ca judecata in caile extraordinare de atac face parte tot din cursul procesului penal.
Este adevarat ca potrivit art. 403 alin. 1 Cod procedura penala, admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire se examineaza de catre instanta, in camera de consiliu, fara citarea partilor si fara participarea procurorului, iar in aceasta faza nu este necesara numirea unui avocat din oficiu, insa in cazul cailor de atac, care se judeca in sedinta publica, cu participarea procurorului, asistenta juridica a revizuentului aflat in stare de detinere este obligatorie, intrucat nefiind prevazute norme speciale pentru judecarea cailor de atac a hotararii pronuntate in revizuire, sunt aplicabile dispozitiile generale care reglementeaza caile ordinare de atac si care prevad in mod expres ca prezenta procurorului si a persoanei aflata in stare de detinere este obligatorie, ca si asistarea acesteia de catre un aparator ales sau numit din oficiu.
In sprijinul afirmatiilor noaste vin si dispozitiile art. 405 Cod procedura penala, care prevad ca rejudecarea cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedura privind judecarea in prima instanta, or, in prima instanta este obligatorie asistenta juridica a persoanei aflata in stare de detinere.
Prin urmare, avand in vedere ca instanta de apel a solutionat apelul revizuentului fara ca acesta sa aiba aparator ales sau numit din oficiu, iar hotararea pronuntata in cauza este lovita de nulitate absoluta, nu se mai impune sa analizam si celelalte aspecte invocate de revizuent in recurs, aceste urmand a fi avute in vedere la rejudecarea apelului.
Fata de considerentele expuse, Curtea apreciaza ca in cauza este incident cazul de casare prevazut de art. art. 3859 pct. 6 teza a doua, astfel ca, in baza art. 38515 pct. 2 lit. c) Cod procedura penala, urmeaza sa admita recursul revizuentului, sa caseze integral decizia atacata si sa trimita cauza spre rejudecare la Tribunalul Mures.
Cu ocazia rejudecarii apelului, instanta urmeaza sa asigure prezenta revizuentului la dezbaterea caii de atac, sa numeasca un avocat din oficiu daca revizuentul nu isi angajeaza avocat ales, care sa puna concluzii pe fondul apelului si sa-i acorde asistenta juridica de specialitate.