Conditiile ce se cer a fi indeplinite, in mod cumulativ, pentru a se putea dispune suspendarea actului administrativ contestat.
Legea nr. 554/2004, art. 14
Indoiala serioasa asupra legalitatii actului administrativ trebuie sa rezulte cu usurinta, in urma unei cercetari sumare a aparentei dreptului, fara a fi necesara o analiza pe fond.
Prejudiciul iminent trebuie sa fie dovedit, nefiind suficient sa fie invocata doar consecinta executarii. Prin sentinta nr. 233 din 2 februarie 2011, Tribunalul Harghita a admis cererea formulata de reclamantul Judetul Harghita, prin Consiliul Judetean Harghita, in contradictoriu cu parata Curtea de Conturi a Romaniei, prin Camera de Conturi Harghita si in consecinta, a dispus suspendarea executarii in parte a Deciziei nr. 26 din 25 noiembrie 2010 a Directorului Camerei de Conturi Harghita, respectiv in ceea ce priveste cele dispuse la pct.1-12 si pct. 14-20 din actul mentionat, pana la solutionarea pe fond a actiunii ce va avea ca obiect anularea Deciziei 26 din 25 noiembrie 2010.
In considerentele hotararii s-a retinut, in esenta, ca in speta sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se dispune suspendarea deciziei Curtii de Conturi pana la solutionarea actiunii in anulare.
S-a apreciat ca este indeplinita conditia cazului bine justificat, in raport de continutul deciziei nr. 26/2010 emisa in baza procesului verbal de constatare nr. 20955 din 8 octombrie 2010. Asupra acestor acte planeaza o indoiala serioasa asupra legalitatii actului intrucat nu s-au respectat conditiile pentru efectuarea controlului, asa cum sunt ele prevazute in regulamentul de organizare si desfasurare a activitatii Curtii de Conturi.
In legatura cu iminenta unei pagube ce s-ar produce in cazul executarii imediate, s-a retinut ca in raport de valoarea debitului ce s-ar impune a fi recuperat de 1.893.888,12 lei si avand in vedere costurile procedurii de recuperare a prejudiciilor, institutia reclamanta ar suferit un prejudiciu greu de recuperat daca s-ar pune in executare aceste acte contestate.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Curtea de Conturi a Romaniei, solicitand modificarea hotararii in sensul respingerii cererii de suspendare, apreciind ca in speta nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Prin decizia contestata s-a impus autoritatii administrative recuperarea unei sume de bani platite fara suport legal, prin plata acestor sume inregistrandu-se un prejudiciu in bugetul autoritatii, intrucat sumele platite puteau sa aiba o destinatie legala.
Din cuprinsul deciziei contestate rezulta ca s-au facut recomandari pentru luarea unor masuri de recuperare a sumelor achitate fara suport legal, fara sa se dispuna angajarea raspunderii materiale a unor angajati din cadrul Consiliului judetean sau sa fie imputate aceste sume de bani. Recomandarea de a recupera sumele platite fara suport legal nu poate constitui in nici un caz o imprejurare care sa poata fi apreciata in sensul ca ea conduce la producerea unei pagube iminente prin punerea ei in aplicare.
In ceea ce priveste cea de-a doua conditie impuse de dispozitiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, se arata ca nici aceasta conditie nu este indeplinita intrucat actul administrativ se bucura de prezumtia de legalitate si in aceasta situatie poate fi valorificat principiul executarii din oficiu a actului administrativ unilateral care este el insusi un titlu executoriu.
In speta reclamanta nu a fost in masura sa prezinte imprejurari legate de starea de fapt si de drept care sa creeze o indoiala serioasa cu privire la legalitatea actelor administrative emise cu ocazia controlului efectuat la nivelul acestei autoritati.
Prin intampinarea depusa la dosar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, mentinerea solutiei primei instante ca fiind temeinica si legala, invocand in plus fata de sustinerile din fata primei instante imprejurarea ca potrivit dispozitiilor pct. 210 din noul regulament de functionare a Curtii de Conturi aprobat prin Hot. 130/2010, in vigoare din 1 ian.2011, contestatia suspenda executarea deciziei pe durata solutionarii acestuia de catre Comisia de solutionare a contestatiilor. Aceasta noua reglementare este dovada ca insusi recurenta Curtea de Conturi a devenit constienta de riscurile enorme ce pot prezenta executarea deciziilor directorilor camerelor de conturi judetene inainte de exercitarea cel putin a caii de atac administrative.
In legatura cu existenta unei indoieli serioase asupra legalitatii deciziei Curtii de Conturi, se arata ca aparenta de nelegalitate a deciziei este evidenta, atata timp cat prin masurile luate Consiliul judetean nu a facut altceva decat sa plateasca niste drepturi salariale stabilite prin hotarari judecatoresti sau contractul colectiv de munca, iar in privinta lucrarilor in baza carora s-a ajuns la concluzia ca au fost cauzate unele prejudicii, se arata ca evaluarea acestora s-a facut de catre o firma care a participat la licitatii dar nu a castigat, avand astfel un interes direct si nemijlocit in a discredita concurentii sai.
Referitor la perturbarea grava a activitatii autoritatii administrative prin punerea in executare a deciziei Curtii de Conturi, sunt reluate sustinerile din fata instantei de fond, in sensul ca declansarea masurilor de recuperare a sumei de 1.893.888,12 lei ar crea grave prejudicii administratiei locale prin cheltuielile ce s-ar impune a fi efectuate pentru recuperarea sumei.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Suspendarea unui act administrativ este o situatie de exceptie care poate interveni numai atunci cand sunt indeplinite cumulativ conditiile cuprinse in art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, asa cum sunt ele definite in art. 2 lit. "s,t" din aceeasi lege.
Astfel, cazul bine justificat se prezinta ca imprejurarea legata de starea de fapt si de drept care este de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ, in timp ce paguba iminenta reprezinta in viziunea legii prejudiciul material viitor si previzibil, sau dupa caz, perturbarea grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.
Imprejurarea invocata de catre reclamant in justificarea nelegalitatii actelor contestate vizeaza fondul cauzei, intrucat se sustine ca toate platile efectuate de catre autoritate si retinute de catre inspectorii Curtii de Conturi, ca plati facute fara respectarea dispozitiilor legale, au avut la baza hotarari judecatoresti si contractul colectiv de munca, insa indoiala serioasa asupra legalitatii actului trebuie sa rezulte cu usurinta si in urma unei cercetari sumare a aparentei dreptului, indoieli care sa rastoarne prezumtia de legalitate ale actului administrativ si fara sa necesite o analiza pe fond a raportului juridic, ceea ce nu este cazul in speta raportat la motivele invocate.
In legatura cu cea de-a doua conditie, cea a producerii unei pagube iminente sau a unei perturbari serioase a activitatii autoritatii, prin punerea in executare a deciziei contestate, instanta de control constata ca prin controlul efectuat la nivelul autoritatii reclamante s-a verificat, printre altele, legalitatea unor plati facute in favoarea functionarilor publici sau unele lucrari licitate, fara insa a se preciza cuantumul acestor plati si modalitatea de recuperare a eventualului prejudiciu. Prin decizia contestata, s-a stabilit ca presedintele consiliului judetean sa ia masuri de stabilire a prejudiciului si de recuperare a acestuia. Pronuntandu-se numai asupra legalitatii gestionarii fondurilor institutiei publice si fara sa se dispuna masuri de executare concrete in recuperarea acestor sume, pentru acest aspect fiind facute doar recomandari, nu se poate sustine ca aceasta decizie, prin executarea ei, ar crea o paguba iminenta in detrimentul autoritatii sau ar perturba activitatea acesteia, imprejurari care ar justifica suspendarea solicitata in temeiul dispozitiilor art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004.
Fata de considerentele mai sus aratate, se apreciaza ca in mod gresit prima instanta a dispus suspendarea actului administrativ, respectiv a deciziei 26 din 25 noiembrie 2010, astfel ca in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, raportat la art. 304 pct. 9 din acelasi cod, recursul va fi admis si se va dispune modificarea hotararii in sensul respingerii cererii de suspendare.