Atributii specifice, date de legiuitor doar in competenta judecatorului sindic, privind deschiderea si inchiderea procedurii insolventei. Efectele Deciziei nr. 5/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in solutionarea unui recurs in interesul legii.
- Legea nr. 85/2006, republicata
- C. pr. civila, art. 312 alin.1 teza I, art. 312 alin.2 teza a II-a
Prin Sentinta nr. 1469/18 octombrie 2011, pronuntata in dosarul nr. 2191/1371/2011 al Tribunalului Comercial Mures, judecatorul sindic a hotarat: respingerea contestatiei privind starea de insolventa formulate de debitoarea SC T.I. SRL; admiterea cererii formulate de creditoarea SC L.T. SRL, avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei SC T.I. SRL; constatarea ca debitoarea este in stare de insolventa; deschiderea procedurii generale a insolventei fata de debitoarea SC T.I. SRL; desemnarea, in calitate de administrator judiciar provizoriu a practicianului in insolventa N. SPRL; ridicarea dreptului de administrare al reprezentantilor legali staturi ai debitoarei; stabilirea remuneratiei provizorii a administratorului judiciar, aferenta perioadei de observatie; stabilirea obligatiilor administratorului judiciar si a termenelor in care acestea trebuie indeplinite; stabilirea termenului pentru intocmirea raportului prev. de art. 54 din Legea nr. 85/2006 (7 noiembrie 2011) si a termenului la care se va dezbate raportul cu propunerea de continuare a perioadei de observatie sau cu propunerea de intrare a debitoarei in procedura simplificata (17 noiembrie 2011); stabilirea termenului limita pentru inregistrarea declaratiilor de creanta (5 decembrie 2011), a termenului limita pentru verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului preliminar al creantelor (25 decembrie 2011), a termenului pentru solutionarea eventualelor contestatii, a termenului limita pentru intocmirea si afisarea tabelului definitiv al creantelor (19 ianuarie 2012), a termenului pentru prezentarea, de catre administratorul judiciar, a raportului cu privire la cauzele si motivele insolventei (21 noiembrie 2011), a termenului pentru confirmarea administratorului judiciar de catre judecatorul sindic (19 ianuarie 2012); deschiderea, de catre administratorul judiciar, a unui cont bancar din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii; efectuarea mentiunilor referitoare la deschiderea procedurii si numirea administratorului judiciar, in Registrul comertului; notificarea practicianului in insolventa N. SPRL privind desemnarea sa in calitate de administrator judiciar.
In considerentele Sentintei, judecatorul sindic a retinut, in esenta, urmatoarele aspecte:
• creanta invocata, in cuantum de 1.192.368,26 lei, constatata prin Sentinta nr. 361/2011 a Tribunalului Comercial Mures este certa, lichida, exigibila, caractere ca nu pot fi inlaturate prin pretentiile pe care debitoarea a afirmat ca le are fata de creditoare, cu atat mai mult cu cat prin hotararea mentionata cererea reconventionala a debitoarei a fost respinsa; debitoarea a incetat plata in contul creantei de mai mult de 90 de zile;
• referitor la starea de insolventa, judecatorul sindic a retinut ca din bilantul (la 31 decembrie 2010) si din contul de profit si pierderi reiese ca debitoare nu are disponibilitati banesti necesare platii datoriilor, in conditiile in care, la data de 30 iunie 2011, datoriile acesteia au fost de 2.493.267 lei, iar disponibilitatile banesti detinute in conturi au fost de 23.260 lei; desi debitoarea a aratat ca in luna iunie 2011 a efectuat plati de 57.214,01 lei, fiind in cuantum aprox. cu suma incasata (58.652,30 lei), aceasta stare de fapt nu prezinta relevanta, dat fiind ca la data de 30 iunie 2011 debitoarea nu dispunea de sumele necesare platii datoriei catre creditoare;
• Legea nr. 85/2006 nu conditioneaza promovarea cererii de deschidere a procedurii insolventei de parcurgerea, in prealabil, a procedurii executarii silite; debitoarea nu a prezentat dovezi din care sa rezulte ca nu ar fi in stare de insolventa.
Prin Incheierea din 8 noiembrie 2011, pronuntata in dos. nr. 2191/1371/2011 al Tribunalului Comercial Mures, judecatorul sindic a respins cererea formulata de debitoarea SC T.I. SRL, avand ca obiect indreptarea erorii materiale strecurate in dispozitivul Sentintei nr. 1469/18 octombrie 2011.
In considerentele Incheierii, judecatorul sindic a retinut, in esenta, urmatoarele aspecte:
• ridicarea dreptului de administrare, in conformitate cu dispozitiilor art. 47 din Legea nr. 85/2006, se produce de drept in cazul in care procedura a fost deschisa in urma respingerii contestatiei promovate de debitoare deoarece, potrivit dispozitiilor art. 33 alin. 4, debitoarea care contesta starea de insolventa nu mai poate propune un plan de reorganizare, astfel cum rezulta din dispozitiilor art. 95 alin. 1 lit. a, art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006; debitoarea poate propune un plan de reorganizare, potrivit dispozitiilor art. 28 alin. 1 lit. h numai in situatia in care nu a contestat starea de insolventa;
• contestarea starii de insolventa si respingerea contestatiei atrage, de drept, ridicarea dreptului de administrare al debitoarei si pierderea dreptului de a propune un plan de reorganizare, conform dispozitiilor art. 33 alin. 6, art. 47 din Legea nr. 85/2006; in consecinta, dispozitia privind ridicarea dreptului de administrare nu este rezultatul unei erori materiale.
Impotriva Sentintei nr. 1469/18 octombrie 2011 si a Incheierii din 8 noiembrie 2011 a declarat recurs debitoarea, invocand art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. si solicitand admiterea recursurilor, modificarea in tot a hotararilor, in sensul admiterii contestatiei si al respingerii cererii de deschidere a procedurii insolventei, respectiv in sensul admiterii cererii de indreptare a erorii materiale prin inlocuirea frazei "Dispune ridicarea dreptului de administrare_", cu fraza "Dispune mentinerea dreptului de administrare_". In motivarea cererii recurenta a sustinut, in esenta, urmatoarele motive: premisa admiterii unei cereri de deschidere a procedurii este indeplinirea cumulativa a doua conditii, si anume starea de insolventa (art. 33, art. 3 pct. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006) si indreptatirea creditorului de a formula o astfel de cerere (art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006); dreptul de creanta invocat de SC L.T. SRL nu indeplineste conditiile de certitudine, lichiditate, exigibilitate, iar neplata creantei nu este consecinta starii de insolventa; recurenta a depus o serie de documente justificative, prin care a dovedit ca nu se afla in stare de insolventa, rezultand, fara putinta de tagada, ca in anul 2009 a avut o cifra de afaceri in cuantum de 7.358.197 lei, iar in anul 2010 a avut o cifra de afaceri in suma de 4.162.327 lei; din registrul de casa aferent lunii iunie 2011 reiese ca debitoarea a efectuat plati in numerar in suma de 57.214,01, lei (avand incasari in suma de 58.652,30 lei), iar din registrul de casa al lunii iulie 2011 rezulta ca debitoarea a efectuat plati in numerar in suma de 79.031,46 lei (incasarile fiind in suma de 80.442,76 lei); extrasele de cont depuse probeaza ca in perioada 6 iunie 2011 - 31 iulie 2011 debitoarea a avut rulaje de 103.000 lei, 157.500 lei, 668.709,36 euro, 75.083,70 lei, 72.673,25 lei, 502.103,33 euro; debitoarea are 130 de angajati carora le achita, fara intarziere drepturile salariale si pentru care plateste contributiile aferente bugetului consolidat al statului; debitoarea nu are nicio datorie la bugetul consolidat al statului; societatea desfasoara activitate de productie in domeniul tricotajelor si are comenzi, in temeiul unor contracte ferme, pentru urmatorii 2 ani, astfel incat nu exista pericolul incetarii activitatii; debitoarea a incheiat contractul de finantare din fonduri europene nr. 45/29 decembrie 2010 - fiind declarata, deci, eligibila -, pentru suma de 3.787.098,61 lei, din care va realiza o investitie constand in achizitia de utilaje; in ipoteza deschiderii procedurii insolventei, debitoarea va pierde aceasta finantare; societatea comerciala nu isi tine lichiditatile in contul curent, neaducator de dobanzi, ci le plaseaza in investitii aducatoare de profit, si, in situatia in care creditoarea ar fi declansat procedura executarii silite, poprind conturile debitoarei, s-ar fi putut indestula in integralitate; din balanta contabila aferenta lunii august 2011 rezulta ca debitoarea are imobilizari corporale in suma de 4.007.890,15 lei, capitalul social subscris varsat fiind de 1.015.000 lei; o societate comerciala care, in cca. 3 luni, ruleaza prin conturile sale peste 1.000.000 euro, are active in valoare de peste 4.000.000 lei, capital social varsat de peste 1.000.000 lei, peste 130 de angajati, contracte in curs de derulare pentru inca 2 ani, contract de finantare cu fonduri europene de peste 3.700.000 lei nu poate fi considerata in incapacitate de plata; in ce priveste caracterul creantei, debitoarea a aratat ca a formulat apel impotriva Sentintei nr. 361/7 martie 2011 a Tribunalului Comercial Mures si ca, in dos. nr. 632/1371/2009 al Tribunalului Comercial Mures, debitoarea are, fata de creditoare, pretentii proprii in suma de 289.999,71 lei, cu titlu de chirie achitata in plus si 1.306.439 lei, cu titlu de penalitati de intarziere nedatorate; intre parti mai exista un litigiu, cererea de chemare in judecata fiind formulata de debitoare, impotriva creditoarei, prin care a solicitat obligarea creditoarei la repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea lato sensu a obligatiilor contractuale, in suma de 73.405,13 euro si in suma de 300.968,02 lei (reprezentand pierderea suferita si beneficiul nerealizat); deci, situatia creantelor reciproce ale partilor nu s-a solutionat in mod irevocabil, astfel ca nu se poate vorbi de o creanta certa, lichida, exigibila.
Referitor la Incheierea din 8 noiembrie 2011, recurenta a sustinut, in esenta, urmatoarele motive: in temeiul dispozitiilor art. 47 din Legea nr. 85/2006, ridicarea dreptului de administrare se poate dispune numai in doua ipoteze - deschiderea procedurii insolventei, la cererea debitoarei, fara ca aceasta sa isi exprime intentia de reorganizare (art. 28 alin. 1 lit. h) sau deschiderea procedurii insolventei la cererea unui creditor, daca debitoarea nu si-a manifestat intentia de reorganizare conform art. 33 alin. 6, adica atunci cand debitoarea nu contesta starea de insolventa si nu isi manifesta intentia de reorganizare; in speta, nu este incidenta niciuna dintre ipoteze, asa incat mentiunea din hotararea de deschidere a procedurii insolventei, referitoare la ridicarea dreptului de administrare, este o eroare materiale, de redactare, care se impune a fi remediata.
Prin adresa nr. 118/23 ianuarie 2012, depusa la 23 ianuarie 2012, administratorul judiciar N. SPRL a facut - cu referire la dosarul nr. 2191/1371/2011/a1 - urmatoarele mentiuni: 1. Ne insusim recursul care face obiectul dosarului nr. 219171371/2011/a1. 2. Ne insusim si mentinem Imputernicirea avocatiala, data Societatii civile profesionale de avocati C.G., pentru reprezentarea societatii recurente in litigiul care face obiectul dosarului susrubricat.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea de Apel - investita cu solutionarea recursului potrivit motivelor invocate, precum si potrivit regulilor statornicite de dispozitiilor art. 3041 Cod proc. civ. -, a retinut urmatoarele aspecte:
Instanta investita cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei trebuie sa verifice indeplinirea conditiilor cerute de normele speciale, prin raportare la momentul introducerii cererii creditoarei. Asadar, instanta este chemata sa analizeze creanta, sub aspectele certitudinii, lichiditatii, exigibilitatii - conditii cerute de dispozitiilor art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 -, si al cuantumului - care sa respecte valoarea-prag stabilita de legiuitor prin dispozitiilor art. 3 pct. 12. Totodata, instanta trebuie sa analizeze daca debitorul se afla in stare de insolventa, deschiderea procedurii fiind conditionata de existenta acestei stari, astfel cum se prevede in dispozitiilor art. 33 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 - daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala_ Per a contrario, daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor_ - art. 33 alin. 5 din Legea nr. 85/2006.
Curtea a constat ca in cererea de deschidere a procedurii s-a sustinut existenta vaditei stari de insolventa a debitoarei prin raportarea la caracterul debitului (suma de baza si penalitati de intarziere), debite constatate ca fiind certe, lichide si exigibile la data de 8 martie 2011, atunci cand s-a si pronuntat un titlu executoriu care constata caracterul cert, exigibil si lichid al creantei si la neplata datoriei pana in prezent. De asemenea, creditoarea a sustinut ca debitoarea se afla in stare de insolventa in mare parte provocata de reprezentantii debitoarei care si-ar fi instrainat bunurile mobile, sustragandu-le de la executare.
Pe de alta parte, Curtea a constat ca prin contestatia depusa la 13 septembrie 2011, debitoarea a negat, in mod expres, starea de insolventa si caracterul cert, lichid, exigibil al creantei, prezentand argumente detaliate si probele pe care si-a fundamentat afirmatiile.
Curtea a retinut ca la data de 29 decembrie 2010, intre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, pe de o parte, si SC T.I. SRL, pe de alta parte, s-a incheiat Contractul de finantare nr. 45/2010, avand ca obiect acordarea finantarii nerambursabile de catre Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (AM POS CCE), pentru implementarea Proiectului nr.13778 intitulat: "Achizitie Utilaje de Tricotaj la Fabrica T.I. din Tg. Mures". Conform art. 2, perioada de implementare_ este de doi ani, iar potrivit art. 3, valoarea totala a Proiectului care face obiectul finantarii nerambursabile este 16.031.313,46 lei.
Contractul de finantare nr. 45/29 decembrie 2010 a fost semnat - din partea Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri - de catre ministru, un secretar de stat, un director general, doi directori generali adjuncti, un director OI IMM, un sef serviciu SES si un sef serviciu SCJ. Asadar, toti acesti reprezentanti ai Ministerului au confirmat indeplinirea, de catre beneficiarul SC T.I. SRL, a conditiilor de eligibilitate, la data de 29 decembrie 2010, inclusiv a celor referitoare la indicatorii economico-financiari ai beneficiarului. La art. 4 din Contract s-a stipulat expres: cheltuielile sunt considerate eligibile daca respecta prevederile legale nationale si comunitare in domeniu, cu precadere cele referitoare la achizitiile publice.
Asadar, prin raportare la data invocata de creditoare, in cererea de deschidere a procedurii insolventei, ca fiind cea la care creanta sa a devenit certa, lichida exigibila, respectiv 8 martie 2011, Curtea a constat ca inainte cu 69 de zile (adica la 29 decembrie 2010) fata de data la care creanta a primit - potrivit afirmatiilor creditoarei insasi - caracterele prevazute de dispozitiilor art. 379 alin. 1 Cod proc. civ., un organ al puterii executive (Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri) a confirmat, prin incheierea Contractului de finantare nr. 45/29 decembrie 2010, starea de eligibilitate economico-financiara a SC T.I. SRL, concluzie ce combate sustinerile privind incetarea platilor, de catre aceasta societate.
Mai mult, Curtea a retinut ca, potrivit drepturilor si obligatiilor corelative ale Ministerului, in cazul in care Beneficiarul nu indeplineste integral indicatorii de realizare asumati prin contract si obiectivul proiectului nu este atins, finantarea nerambursabila va fi retrasa integral. Tot astfel, Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (AM POS CCE) poate suspenda, aproba partial sau respinge la plata o cerere de rambursare in cazul detectarii unei/unor cheltuieli neeligibile sau in cazul nerespectarii prevederilor contractuale (art. 5 alin. 14 din Contract). De asemenea, Beneficiarul are obligatia sa raporteze indeplinirea indicatorilor de rezultat pe toata perioada de durabilitate a proiectului_, in caz contrar AM POS CCE putand sa solicite Beneficiarului proiectului returnarea sumelor primite, proportional cu procentul de nerealizare a acestor indicatori (art. 7 alin. 3 din Contract).
Or, respectarea prevederilor contractuale, respectiv realizarea indicatorilor contractuali este exclusa in cazul ajungerii beneficiarului in stare de insolventa, cu atat mai mult cu cat clauzele contractuale citate stabilesc indicatori de rezultat, iar potrivit art. 7 alin. 30, 31 din Contract, beneficiarul este obligat sa informeze OI IMM cu privire la modul in care se realizeaza evidenta contabila distincta si sa transmita, odata cu cererea de rambursare, fisele de cont pentru conturile analitice utilizate in evidenta contabila a proiectelor, alaturi de Nota contabila si Balanta de verificare. Insa, nu numai ca finantarea din fonduri europene nu i-a fost retrasa debitoarei, ci i s-a acordat prima transa din suma, conform dispozitiilor contractuale (aspect necontestat de creditoare).
In fine, in cazul in care autoritatea contractanta ar fi constatat ca situatia economico-financiara a debitoarei nu ar fi fost cea care a determinat incheierea contractului, ar fi avut la dispozitie calea prevazuta de art. 17 alin. 5 din Contract, si anume: Contractul va fi declarat nul, in cazul in care, dupa incheierea Contractului, se constata neindeplinirea unei conditii de eligibilitate, existente anterior sau concomitent incheierii acestuia.
Asadar, contractul a fost derulat conform clauzelor sale, pana la momentul deschiderii procedurii insolventei, de catre prima instanta, acesta fiind momentul la care autoritatea contractanta a sesizat, pentru prima oara, probleme in legatura cu indeplinirea obligatiilor contractuale, deci in legatura cu starea de insolventa a SC T.I. SRL. In consecinta, in cele 90 de zile ulterioare scadentei, respectiv in perioada 8 martie 2011 - 7 iunie 2011 (art. 3 alin.1 lit. a din Legea nr. 85/2006) nu exista probe ale starii de insolventa ale debitoarei, prin raportare la indeplinirea obligatiilor asumate prin Contractul nr. 45/29 decembrie 2010, de finantare din fonduri europene.
Fie si numai aspectele anterior expuse sunt indestulatoare pentru rasturnarea prezumtiei de insolventa.
In plus, Curtea a retinut ca debitoarea si-a platit contributiile, impozitele si taxele, neavand datorii la bugetul consolidat al statului, achitand, in mod constant, drepturile salariale si obligatiile bugetare aferente, pentru 135 de angajati, in luna august 2011 - in suma totala de 153.294 lei si pentru 131 angajati, in luna septembrie 2011 - in suma totala de 138.249 lei. De asemenea, Curtea a constat ca, astfel cum rezulta din extrasele de cont, in lei si in valuta, din registrul de casa si din balantele de verificare sintetica pentru perioada iunie-noiembrie 2011, nu a existat nicio saptamana cu rulaj negativ - cererea de deschidere a procedurii insolventei fiind introdusa la 18 august 2011 -, in exercitiul financiar 2009 cifra de afaceri a debitoarei fiind de 7.358.197 lei, iar in exercitiul financiar 2010, cifra de afaceri fiind de 4.162.327 lei.
Asadar, fata de evidentele contabile, Curtea a retinut ca, in fiecare luna conturile debitoarei au fost alimentate cu sume evident mai mari decat cuantumul datoriei invocate de creditoare, astfel incat exista posibilitatea ca, prin executarea silita asupra acestor conturi, debitul sa fie platit, anterior extragerii sumelor, prin rulajul debitor. Existenta starii de insolventa este combatuta si de constatarile administratorului judiciar care, prin Raportul depus la 7 noiembrie 2011, confirma sustinerile debitoarei referitoare la desfasurarea constanta a unor raporturi comerciale, aratand ca exista contracte in derulare, altele in curs de negociere si un numar de 180 de angajati, precizand expres ca activitatea se desfasoara normal.
Referitor la caracterul creantei, Curtea a constat ca Sentinta nr. 361/7 martie 2011 - invocata de creditoare, in cererea de deschidere a procedurii insolventei, ca fiind titlul executoriu pe care s-a fundamentat, si de judecatorul sindic, in considerentele hotararii - a fost atacata cu apel, de catre debitoare, asa incat, potrivit dispozitiilor art. 284 alin. 5 Cod proc. civ. Sentinta nu era executorie la data de 8 martie 2011, contrar sustinerilor creditoarei. Sentinta a devenit executorie numai odata cu respingerea apelului debitoarei prin Decizia nr. 54/26 septembrie 2011 a Curtii de Apel Tg.-Mures. Deci, motivul de suspendare a executarii hotararii primei instante (Sentinta nr. 361/2011), prevazut de art. 284 alin. 5 Cod proc. civ., a incetat numai la data de 26 septembrie 2011, cand s-a solutionat apelul. Prin urmare, problema incetarii platilor debitoarei trebuia pusa prin raportare la acest moment procedural - Decizia nr. 54/2011 fiind hotararea prin care s-a solutionat litigiul, cu caracter definitiv -, dar, fata de data introducerii cererii de deschidere a procedurii, 18 august 2011, anterioara momentului in care Sentinta nr. 361/2011 putea fi pusa in executare, o astfel analiza nu se putea realiza. In aceste conditii, referirea primei instante la platile din lunile iunie, iulie 2011 nu poate caracteriza existenta sau inexistenta starii de insolventa a debitoarei.
Pe de alta parte, Curtea a constat ca impotriva Deciziei nr. 54/26 septembrie 2010 a Curtii de Apel Tg.-Mures, debitoarea a declarat recurs (dosarul nr. 632/1371/2009 fiind trimis la Inalta Curte de Casatie si Justitie din data de 2 decembrie 2011), iar Sentinta nr. nr. 1880/21 decembrie 2011 a Tribunalului Comercial Mures (dos. nr. 1682/1371/2010), prin care s-au respins pretentiile debitoarei fata de creditoare nu a fost comunicata, inca, partilor, la data solutionarii prezentului recurs, hotararea nefiind, deci, definitiva. Asadar, Curtea a constat ca pretentiile debitoarei fata de creditoare nu au fost solutionate prin hotarare definitiva (astfel cum este definitiva de dispozitiilor art. 377 alin. 1 Cod proc. civ.).
Curtea a retinut, de asemenea, ca in perioada de timp ce a trecut de la deschiderea procedurii insolventei, de catre judecatorul sindic, si pana la solutionarea recursului (18 octombrie 2011 - 24 ianuarie 2012), procedura a continuat sa se deruleze, administratorul judiciar exercitandu-si atributiile stabilite de judecatorul sindic, cu atat mai mult cu cat au trecut si termenele pentru intocmirea raportului prevazut de art. 54 din Legea nr. 85/2006 (7 noiembrie 2011), pentru intocmirea si dezbaterea raportului cu propunerea de continuare a perioadei de observatie sau cu propunerea de intrare a debitoarei in procedura simplificata (17 noiembrie 2011), pentru prezentarea raportului cu privire la cauzele si motivele insolventei (21 noiembrie 2011), termenul limita pentru inregistrarea declaratiilor de creanta (5 decembrie 2011), termenul limita pentru verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului preliminar al creantelor (25 decembrie 2011) - astfel cum au fost stabilite prin Sentinta nr. 1469/18 octombrie 2011.
Toate aceste demersuri au dus la angajarea unor cheltuieli in procedura, iar pentru analizarea si aprobarea decontului acestora si fata de atributiile specifice, date de legiuitor doar in competenta judecatorului sindic - confirmate, ca atare, prin Decizia nr. 5/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, instanta suprema precizand ca atributiile pe care legea le prevede pentru fiecare participant la procedura insolventei sunt de competenta exclusiva, ele neputand fi indeplinite de un alt participant la procedura si ca prevederile art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedura civila se aplica nu in litera lor, ci se aplica circumstantiat, in masura compatibilitatii lor cu specificul procedurii insolventei de a fi etapizata legal si succesiv -, precum si fata de legatura indisolubila dintre solutia pronuntata cu privire la contestatia debitoarei si solutia ce se pronunta cu privire la cererea de deschidere a procedurii, Curtea a admis recursurile, a dispus casarea hotararii atacate - art. 312 alin. 1 teza I, art. art. 312 alin. 2 teza a II-a Cod proc. civ. - si a trimis cauza Tribunalului Specializat Mures, respectiv judecatorului sindic, care va tine seama de dezlegarile instantei de recurs referitoare la aspectele ce duc la admiterea contestatiei si la respingerea cererii de deschidere a procedurii insolventei.
In ce priveste Incheierea din 8 noiembrie 2011, Curtea a retinut ca aceasta a fost pronuntata in stricta legatura cu dispozitiile Sentintei nr. 1469/18 octombrie 2011 (prin Incheiere respingandu-se cererea debitoarei de indreptare a unei erori materiale) si, de vreme ce Sentinta nr. 1469/2011 a fost casata, urmeaza ca, in mod subsecvent, Curtea sa dispuna si casarea Incheierii din 8 noiembrie 2011.