Recurs declarat impotriva incheierii de sedinta prin care s-a mentinut starea de arest potrivit art. 300 indice 2 . Analiza regasit in prevederile art. 148 al. 1 lit. f Cod pr. penala Decizie nr. 6/R din data de 12.01.2007
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Recurs declarat impotriva incheierii de sedinta prin care s-a mentinut starea de arest potrivit art. 300 indice 2 . Analiza regasit in prevederile art. 148 al. 1 lit. f Cod pr. penala
Prin incheierea penala pronuntata la data de 5 ianuarie 2007 in dosarul nr.2064/102/2006 al Tribunalului Mures, constatandu-se legalitatea si temeinicia luarii masurii arestarii preventive a inculpatului P. A., s-a dispus in baza art.300/2 Cod procedura penala raportat la art.160/b alin.3 si art.148 lit.f, art.143 si art.136 Cod procedura penala, mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului.
S-a respins cererea de revocare a masurii arestarii preventive formulata de inculpat, ca nefondata.
Impotriva acestei incheieri, in termen legal, a declarat recurs inculpatul P. A.
Analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate si din oficiu in limitele investirii sale si anume conform dispozitiilor art.385/6, 385/8 si 385/9 Cod procedura penala, s-au constatat urmatoarele :
Inculpatul P. A. a fost dedus judecatii prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Mures la data de 17.10.2006 pentru savarsirea infractiunilor de omor calificat, prev.de art.174, 175 lit.d Cod penal si respectiv viol, prev.de art.197 alin.1 si 3 Cod penal.
Sub aspectul starii de fapt s-a retinut imprejurarea ca in data de 23.07.2006, inculpatul a aplicat victimei S. M., in varsta de 3 ani, handicapata fizic si psihic, mai multe lovituri cu palmele, context in care victima s-a lovit si de marginea patului in care dormea, cu precizarea ca a aplicat aceste lovituri cu intentia de a-i suprima viata, urmare care s-a si produs la data de 30.07.2006, victima decedand.
Se retine de asemenea faptul ca in aceiasi imprejurare, inculpatul si-a introdus degetul in vaginul minorei in varsta de 3 ani, producandu-i in acest mod deflorarea.
Existenta indiciilor vizand savarsirea infractiunii pentru care este cercetat inculpatul in sensul impus de dispozitiile art.143 Cod procedura penala si avand conotatia specificata de prevederile art.68/1 Cod procedura penala, sunt demonstrate in cauza, relevant sub acest aspect fiind ansamblul probelor administrate atat in faza de urmarire penala cat si in cursul cercetarii judecatoresti.
Cu referire la subzistenta in continuare a temeiului prev.de art.148 alin.1 lit.f Cod procedura penala, conditia vizand limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea pentru care este cercetat nu poate fi contestata, in raport de incadrarea juridica a faptei pentru care a fost dedus judecatii inculpatul.
Cu privire la cerinta prevazuta de acelasi text de lege vizand imprejurarea ca lasarea in libertate a inculpatului este de natura a crea un pericol concret pentru ordinea publica, probele administrate, care contureaza modalitatea de comitere a infractiunilor savarsite impotriva unei victime minore, in varsta de 3 ani, handicapata fizic si psihic, care nu se putea deplasa si nu putea sa vorbeasca evidentiaza imprejurarea ca mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului este justificata in ideea necesitatii apararii interesului public, eliberarea acestuia determinand o tulburare reala a ordinii publice (C.E.D.O., Hotararea din 26.06.1991, cauza Letellier contra Frantei).
Probele administrate in cauza confirmand existenta unor motive verosimile, plauzibile, de natura unor banuieli legitime in sensul ca inculpatul este autorul infractiunilor, masura dispusa de instanta de fond este legala si temeinica, fiind conforma de asemenea cerintelor impuse de art.5 paragraful 1 litera c din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
In conditiile in care scopul cercetarii judecatoresti efectuate in cauza este acela de a clarifica plauzabilitatea acuzatiilor prin confirmarea sau indepartarea banuielilor concrete care au justificat arestarea persoanei in cauza, "faptele care au dat nastere la banuieli in discutie nu trebuie sa fie de acelasi nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnari sau chiar pentru a fundamenta o anumita acuzatie" (in acest sens cauza Murray contra Regatului Unit).
In raport de imprejurarea ca s-a demonstrat in cauza existenta motivelor verosimile de natura unor banuieli legitime in sensul ca inculpatul este autorul infractiunilor, avand in vedere si cerinta ocrotirii interesului public, rezultata din imprejurarea ca infractiunea a fost comisa impotriva unei persoane minore in varsta de 3 ani si in imposibilitate de a se apara, atat datorita specificului varstei cat si urmare a handicapului fizic si psihic de care suferea, masura dispusa de instanta de fond vizand mentinerea arestarii preventive este legala si temeinica.
Avand in vedere considerentele enuntate, recursul declarat de inculpat este nefondat si urmeaza a fi respins, conform dispozitiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedura penala.
In conformitate cu dispozitiile art.192 alin.2 Cod procedura penala, s-a dispus obligarea inculpatului recurent la plata sumei de 70 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat in recurs, din care suma de 40 lei, onorariu aparator din oficiu, s-a avansat din fondul special al Ministerului Justitiei catre Baroul de Avocati Mures.