Criteriile pentru stabilirea renumeratiei cuvenite lichidatorului judiciar sunt cele prevazute de art. 37 al. 2 din OUG 86/2006 Decizie nr. 224/R din data de 20.02.2007
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Criteriile pentru stabilirea renumeratiei cuvenite lichidatorului judiciar sunt cele prevazute de art. 37 al. 2 din OUG 86/2006 . Ordinul 1186/2006 emis de M. F. nu poate impune un nivel maxim al onoararilor deoarece este un act normativ inferior ca forta judiciara de aplicare in raport cu OUG 86/2006 si, ordinul in cauza priveste doar situatia creditorului bugetar ea neputand fi extinsa si la ceilalti creditori. Faptul ca onorariile propuse au fost votate cu majoritatea creditorilor , tinandu-se cont si de criteriile complexe stabilite de art. 37 al. 2 din OUG 86/2006 , justifica hotararea judecatorului sindic sub aspectul stabilirii renumeratiei lichidatorului judiciar. Prin sentinta comerciala nr. 3156/13 decembrie 2006, pronuntata de judecatorul sindic in dos. nr. 2409/2006 a Tribunalului Comercial Mures, a fost admisa cererea administratorului judiciar S.C. "G. M. C." S.R.L. si, pe cale de consecinta, a dispus inceperea procedurii falimentului debitorului S.C. "F." S.R.L. De asemenea, prin acelasi dispozitiv, a prevazut mentiunile de la art. 107 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, printre care si desemnarea lichidatorului in persoana fostului administrator judiciar, precum si stabilirea retributia acestuia la nivelul a trei salarii medii pe economie, la care se va adauga o cota procentuala de 10% +TVA din sumele distribuite creditorilor in cadrul lichidarii.
Fata de aceasta hotarare a declarat, in termen, recurs creditoarea D.G.F.P. Mures solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei comerciale in ce priveste retributia lichidatorului judiciar, iar, in urma rejudecarii, instanta sa dispuna ca retributia lichidatorului judiciar, precum si a remuneratiei prevazuta in cotele procentuale, in conformitate cu dispozitiile O.M.F.P. nr. 1186/2006. In motivarea recursului se arata ca, potrivit acestui ordin, creditoarea nu poate accepta ca onorariul lunar al administratorului sau al lichidatorului sa fie mai mare de 2.000 lei/luna, acordarea onorariului lunar fiind conditionata de desfasurarea unor activitati in dosarul de lichidare, activitati reflectate in raportul prevazut de Legea nr. 85/2006. Totodata, recurenta mai arata ca, potrivit aceluiasi ordin, nu poate accepta ca onorariul de succes sa fie mai mare de 7% din sumele obtinute prin valorificarea bunurilor, exclusiv TVA.
Analizand actele de la dosar, atat prin prisma motivelor de recurs invocate dar doar in raport cu stabilirea retributia lichidatorului, fiind singura dispozitie atacata de recurenta din hotararea mentionata mai sus, cat si in virtutea principiului devolutiv, instanta de recurs a retinut urmatoarele:
Intr-adevar, art. 7 din Ordinul privind deschiderea procedurii de reorganizarea judiciara si faliment deschisa de organele fiscale competente si propunerile de numire a lichidatorilor, emis de Ministerul Finantelor, prevede la aliniatele 1 si 2 ca: "(1) Organele fiscale nu vor accepta ca in cadrul procedurii insolventei onorariul lunar al administratorului sau al lichidatorului sa fie mai mare de 2.000 lei pe luna.
(2) Organele fiscale nu vor accepta ca in cadrul procedurii insolventei onorariul de succes al administratorului sau al lichidatorului sa fie mai mare de 7% din valoarea bunurilor valorificate. Onorariul de succes poate fi acordat numai in situatia in care creanta fiscala este acoperita in integralitate".
In cazul de fata, asa cum rezulta din partea introductiva a hotararii atacate, Adunarea creditorilor debitoarei a fost convocata de administratorul judiciar pentru data de 17.11.2006, pe ordinea de zi fiind inscrisa analizarea raportului privind cauzele care au determinat ajungerea societatii debitoare in stare de insolventa, dar si aprobarea propunerii privind deschiderea procedurii falimentului, numirea lichidatorului judiciar si stabilirea remuneratiei la 3 salarii medii pe economie + TVA, la care se adauga un procent de 10% din valoarea vanzarilor.
Pentru stabilirea remuneratiei, in conditiile si forma propuse de administratorul judiciar, s-au pronuntat creditorii a 62,21% din totalul creantelor.
Art. 107 lit. D alin. 2 lit. b prevede ca "in cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate prin hotarare a Guvernului".
Inca nu a fost emisa o hotarare de Guvern in acest sens, in aplicarea legii, insa art. 37 din Ordonanta de Urgenta nr. 86/2006 privind organizarea activitatilor practicienilor in insolventa statueaza in aliniatul 1 ca practicienii in insolventa au dreptul la onorarii pentru activitatea desfasurata, sub forma unor onorarii fixe, onorarii de succes sau o combinatie a acestora, iar aliniatul 2 se prevede ca pentru stabilirea onorariului vor trebui avute in vedere mai multi factori ce reflecta complexitatea activitatii depuse: a) numarul de salariati ai debitorului; b) riscul privind conflictele de munca; c) cifra de afaceri a debitorului pe ultimii 3 ani; d) valoarea totala a datoriilor si numarul creditorilor; e) valoarea creantelor, numarul debitorilor; f) numarul si complexitatea litigiilor aflate pe rol in care debitorul are calitate de reclamant si, respectiv, de parat; g) valoarea patrimoniului, potrivit evaluarii; h) natura activelor, atractivitatea pe piata, riscurile legate de conservarea lor; i) nivelul de lichiditati aflate la dispozitia debitorului pentru acoperirea cheltuielilor initiale de lichidare.
Din cele de mai sus, rezulta ca singurele criterii pentru stabilirea remuneratiei cuvenita lichidatorului sunt cele prevazute de art. 37 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta nr. 86/2006.
Ordinul nr. 1186/2006, emis de Ministerul Finantelor, nu poate impune un nivel maxim al onorariilor cuvenite lichidatorilor in primul rand ca este un act normativ inferior ca forta juridica de aplicare in raport cu O.U.G. nr. 86/2006, care, prin art. 37 alin. 2, acest din urma act prevazand criterii complexe dupa care judecatorul sindic se poate ghida in fixarea remuneratiei cuvenite lichidatorului, si, in al doilea rand, ordinul in cauza priveste doar situatia unui creditor, respectiv a creditorilor bugetari, neputand fi extins la situatia celorlalti creditori. Din acest punct de vedere, este relevant ca majoritatea creditorilor, in proportie de 62,61% din totalul creantelor, au votat onorariile propuse de administratorul judiciar, asa ca votul majoritar, pe langa aprecierea criteriilor complexe prevazute de art. 37 alin. 2 din O.U.G. nr. 86/2006, au determinat judecatorul sindic sa stabileasca remuneratia astfel cum a fost propusa de administratorul judiciar.
Ca atare, instanta de recurs a considerat justa dispozitia judecatorului sindic privind retributia ce urmeaza sa o primeasca lichidatorul in procedura falimentului, ea fiind in acord atat cu dispozitiile art. 107 lit. D din Legea nr. 85/2006, cat si in acord cu dispozitiile art. 37 alin. 1 si 2 din O.U.G. nr. 86/2006.
S-a respins, asadar, ca nefundat recursul formulat de creditoarea D.G.F.P. Mures.