Litigiu de asigurari sociale. Recalcularea pensiei in temeiul H.G. nr. 1550/2004. Stagiu de cotizare utilizat la determinarea punctului mediu anual.
Potrivit art. 2 alin. 3 din H.G. nr. 1550/2004 la recalcularea pensiei pentru persoanele ale caror drepturi s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977- 31 martie 2001 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Conform art. 8 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 personalul muncitor care are o vechime in munca de minim 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile , are dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de3 varsta la implinirea varstei de 62 ani barbatii si 57 de ani femeile. Alin. 2 al aceluiasi articol prevedea posibilitatea pensionarii la cerere, respectiv la 60 de ani barbatii si 55 de ani femeile, cu indeplinirea conditiei de vechime in munca de minimum 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile .
Avand in vedere aceste prevederi legale la evaluarea si recalcularea pensiei baza actului normativ special - H.G. nr. 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat va fi cel reglementata de dispozitiile art. 8 din Legea nr. 3/1977. Prin sentinta civila nr.2285 din 27 octombrie 2006, Tribunalul Mures a admis actiunea civila formulata si precizata de reclamantul A. I. in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Mures; a anulat decizia nr.56821 din 28.02.2005 emisa de parata; a obligat parata sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului cu luarea in calcul a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
Reclamantul a lucrat efectiv in grupa I de munca o perioada de 20 de ani si 12 zile.
Potrivit art.2 din Normele aprobate prin HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare este vechimea integrala in munca reglementata de Legea 3/1977. Aceasta lege consacra in mod expres prin art.1 alin.2 si 3 respectiv art.2 alin.1 ca si conditii fundamentale de stabilire diferentiata a pensiei: incadrarea in grupele de munca I, II sau III si numar de ani "efectivi" lucrati.
Legea 3/1997 stabileste o regula generala aplicabila persoanelor care au lucrat efectiv numai in grupa III de munca, in cazul carora vechimea in munca integrala ceruta pentru stabilirea pensiei, este de 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile. Prin art.14 al aceleiasi legii se instituie o ipoteza speciala a persoanelor care au lucrat in grupa I sau II de munca, carora li se cere o vechime efectiva integrala de numai 20 de ani lucrati pentru grupa I sau 25 de ani lucrati pentru grupa II-a.
Instanta de fond a apreciat ca potrivit art.14 alin.1 raportat la art.1 si art.2 din Legea 3/1977 pentru stabilirea vechimii integrale trebuia luat in considerare de la caz la caz grupa de munca si numarul de ani efectivi lucrati astfel ca rezulta fara nici un dubiu ca in ipoteza persoanelor incadrate in grupa I de munca vechimea integrala ceruta este de 20 de ani efectivi lucrati in aceasta grupa.
Instanta de fond a facut distinctia intre notiunea de vechime efectiva integrala speciala instituita pentru grupa I de munca si notiunea de spor teoretic reglementata de art.14 alin.1 teza finala din Legea 3/1977. In acest sens instanta de fond a retinut ca legiuitorul a acordat beneficiul unui spor de ani care este pur fictiv deoarece acesta nu reprezinta "numar de ani efectivi lucrati". Instanta de fond a mai retinut ca acest spor de ani nu reprezinta "vechime in munca", deoarece in aceasta perioada teoretica persoanele nu au fost incadrate in baza unui contract de munca, nu reprezinta "stagiu de cotizare" deoarece pe aceasta perioada teoretica nu s-au platit contributiile de asigurari sociale.
Instanta de fond a subliniat ca notiunea de vechime integrala efectiva de 20 de ani in grupa I nu se confunda cu notiunea de beneficiu a sporului teoretic de ani reglementat de art.14 alin.1 teza finala din Legea 3/1977.
S-a retinut ca potrivit art.2 alin.1 din OUG 4/2005 si art.1 din HG 1550/2004, recalcularea pensiilor poate avea loc numai cu respectarea principiilor si prevederilor Legii nr.19/2000 care, la art.160 alin.1, reconfirma faptul ca prin notiunea de stagiu de cotizare se intelege numai vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a acestei legi.
Art.2 lit.b, c si e din Legea nr.19/2000 instituie principii direct aplicabile si recalcularii pensiilor, principii conform carora persoanele incadrate in grupa I de munca nu pot fi discriminate astfel in cat solidaritatea sociala impune recunoasterea integrala a drepturilor lor de pensie din moment ce aceste persoane si-au achitat pe o perioada determinata stagiile de cotizare necesare pensionarii prevazute de legislatia in vigoare.
Vechimea integrala in munca redusa la 20 de ani reglementata de art.14 raportat la art.9 din Legea nr.3/1977 este compensata prin stabilirea corelativa a obligatiei de a cotiza la fondul asigurarilor sociale intr-un procent majorat substantial.
In alta ordine de idei instanta de fond retine ca dreptul persoanele incadrate in grupa I de munca a fost instituit prin lege, aceasta fiind un act normativ cu forta juridica superioara Hotararii de Guvern 1550/2004 astfel incat conditiile de pensionare instituite prin lege nu pot fi limitate sau restranse printr-un act normativ cu forta juridica inferioara.
Dreptul la pensie este un drept constitutional care nu poate fi restrans decat prin dispozitii exprese ale unei legii cu forta juridica egala sau superioara. Legea 19/2000 nu contine prevederi privind diminuarea punctajelor medii anuale cum de altfel nu exista nici un temei constitutional pentru a accepta ca restrangerea acestui drept este permisa.
In concluzie, instanta de fond a apreciat ca recalcularea pensiei persoanelor incadrate in grupa I de munca nu poate fi interpretata ca un procedeu de sanctionare pecuniara si discriminarea acestora prin diminuarea punctajului lor mediu anual ca efect al impartirii la un stagiu de cotizare arbitrar si abuziv de 30 de ani in locul stagiului legal de cotizare, respectiv 20 de ani.
Mai retine instanta de fond ca, desi potrivit art.6 alin.2 din OUG 4/2005 a fost pastrat in plata cuantumul pensiei reclamantului inainte de recalculare, punctajul de pensie al acestuia a fost drastic diminuat iar din acest motiv in viitor reclamantul nu mai poate beneficia de recorelari sau majorari pe o perioada indelungata de timp.
Apreciind asupra celor de mai sus, instanta de fond s-a pronuntat in sensul aratat.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata Casa Judeteana de Pensii Mures.
Recurenta a criticat in primul rand modalitatea in care instanta de fond a respins exceptiile privind tardivitatea cererii de chemare in judecata precum si exceptia prematuritatii cererii.
In ceea ce priveste fondul actiunii recurenta a aratat urmatoarele.
In esenta, pretentia reclamantului are in vedere modalitatea in care a fost stabilit punctajul mediu anual cuvenit pentru perioada de cotizare respectiv impartirea numarului de puncte rezultat in perioada de referinta la 30 de ani si nu la 20 de ani.
Recurenta a aratat sub acest aspect ca au fost respectate prevederile OUG 4/2005 aprobata prin Legea 78/2005 coroborata cu prevederile HG 1550/2004 si ale HG 550/2005.
In acest sens se arata ca prin prisma disp.art.8 din Legea 3/1977 stagiul complet de cotizare (vechimea in munca) era de 30 de ani pentru barbati . Cei 20 de ani la care face referire reclamantul reprezinta stagiul de cotizare efectuat in grupa I de munca, stagiu care a avut drept consecinta reducerea varstei de pensionare de la 62 de ani la 50 de ani.
Potrivit art.14 din Legea 3/1977 persoanele care au lucrat efectiv 20 de ani in grupa I de munca beneficiaza pentru fiecare an lucrat in aceasta grupa de cate un an si 6 luni. Aliniatele 2 si 3 ale aceluiasi articol prevad ca pensionarea se poate face numai cu reducerea varstei de pensionare prev. la art.8. Mai mult alin.4 al art.14 nu face nicio referire la stagiul de cotizare ci prevede in mod expres reducerea varstei de pensionare prev. de art.8 alin.2.
Nu in ultimul rand se arata ca potrivit art.41 alin.4 din Legea nr.19/2000 stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani de la intrarea in vigoare a legii pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si 30 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute in anexa 3.
Art.44 din Legea 19/2000 prevede expres faptul ca, asiguratii au dreptul la pensie pentru limita de varsta in locurile prev.de art.20 lit.a,c si d numai cu reducerea varstei standard de pensionare nu si a stagiului complet de cotizare. Drepturile la care face trimitere reclamantul vizeaza drepturile de pensionare la cerere cu reducerea varstei de pensionare ceea ce nu echivaleaza cu vechimea completa in munca la care fac trimitere prevederile aert.2 din Normele metodologice aprobate prin HG 1550/2004.
Intrucat la evaluarea si recalcularea pensiei este utilizat actul normativ special HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anula este cel de 30 de ani astfel cum prevad dispozitiile art.8 din Legea 3/1977. Altfel spus art.14 din Legea 3/1977 nu instituie un stagiu complet de cotizare diferit de cel stabilit de art.8 ci acorda un beneficiu persoanelor care au lucrat in grupa I de munca in sensul de a li se considera acestora stagiul complet de cotizare prin instituirea unor adausuri la vechime.
In fine recurenta arata ca punctajul mediu anula al reclamantului a fost corect determinat impunandu-se modificarea in tot a hotararii atacate iar pe fond respingerea actiunii.
Intimatul reclamant a formulat intampinare solicitand respingerea recursului declarat, aratand ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala in munca prevazuta de legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Mai arata intimatul ca, nu exista nicio dispozitie legala in vigoare care sa prevada stagiul de cotizare de 30 de ani in conditiile in care la data pensionarii acesta era de 20 de ani.
Examinand hotararea atacata prin prisma criticilor invocate, curtea a apreciat ca recursul declarat este fondat pentru urmatoarele considerente:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru munca depusa si limita de varsta stabilita prin decizia nr.56821 din 28.02.2005 in temeiul Legii 3/1977.
Potrivit art.2 alin.3 din HG 1550/2004, "pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Dispozitiile aplicabile din Legea nr.3/1977 sunt art.8 si art.14 din aceasta lege.
Potrivit art.8 din Legea nr.3/1977 "personalul muncitor care are o vechime in munca de minim 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile, are dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de varsta la implinirea varstei de 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile".
Aliniatul 2 al aceluiasi text de lege prevede posibilitatea pensionarii la cerere respectiv la 60 de ani barbatii si 55 de ani femeile cu indeplinirea conditiei de vechime in munca de minim 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile.
Din economia textelor de lege de mai sus rezulta ca notiunea de vechime in munca minima necesara pensionarii este de 30 si respectiv 25 de ani, alaturi de care sub imperiul Legii nr.3/1977 trebuia indeplinita si o a doua conditie, respectiv aceea a varstei de pensionare, respectiv 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile, cu derogarea prevazuta la alin.2 pentru pensionarea la cerere, respectiv varsta minima de 60 de ani barbatii si 55 de ani femeile.
Art.14 din Legea nr.3/1977 foloseste o alta notiune respectiv "perioada lucrata efectiv" cu referire la grupa I de munca sau grupa II de munca. Acelasi text de lege prevede adaugarea pentru fiecare an lucrat in grupa I si respectiv a II-a de munca a cate 1 an si 6 luni si respectiv 1 an si 3 luni.
Acest adaos la "perioada efectiv lucrata" nu reprezinta altceva decat beneficul acordat de legiuitor pentru persoanele ce au lucrat in grupa I si II de munca de a putea indeplini prima conditie prevazuta de art.8 din lege, respectiv aceea de a realiza "vechimea in munca de minim 30 de ani si respectiv 25 de ani".
Aliniatele 2 si 3 ale art.14 din lege prevad posibilitatea ca si in situatia aliniatului 2 al art.8, de reducere a varstei de pensionare si respectiv obtinerea pensionarii la cerere pentru persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca.
Fata de cele de mai sus, curtea a subliniat ca notiunea de vechime in munca in sensul Legii nr.3/1977 nu se refera la altceva decat la vechimea reglementata de art.8 realizata de persoanele care au lucrat in grupa I si II de munca prin adaosul la fiecare an lucrat efectiv iar pentru persoanele din grupa III de munca vechimea in munca fiind egala cu perioada efectiv lucrata.
Prin alin.4 al art.14 din aceiasi Lege nr.3/1977 legiuitorul face trimitere din nou la norma generala inscrisa in art.8 reglementand situatia persoanelor care "au vechimea in munca prevazuta de lege si au lucrat efectiv_".
Asa fiind notiunile de "vechime integrala in munca" si perioada "efectiv lucrata" nu pot fi confundate ele primind o reglementare distincta din Legea nr.3/1977.
Instanta de recurs nu poate impartasi opinia primei instante conform careia art.8 din Legea nr.3/1977 stabileste o regula generala aplicabila persoanelor care au lucrat efectiv numai in grupa III de munca intrucat asa cum aratam, art.14 din aceiasi lege nu foloseste notiunea de vechime in munca referindu-se la grupa I si II de munca ci notiunea de perioada efectiv lucrata care se raporteaza la regula generala inscrisa in art.8 din lege. Pornind de la aceasta premisa rationamentul primei instante este gresit intrucat art.14 din Legea nr.3/1977, asa cum s-a mai aratat, nu presupune realizarea unei "vechimi efective" de numai 20 si respectiv 25 de ani ci presupune in mod clar si explicit existenta unei "perioade lucrate efectiv" de 20 si respectiv 25 de ani.
Adaosul de 1 an si 6 luni si respectiv 1 an si 3 luni pentru stabilirea vechimii in munca conform art.14 alin.1 lit.a si b din Legea nr.3/1977 reprezinta un beneficiu dat de legiuitor pentru ca persoanele ce au prestat munca in conditii deosebite sa poata beneficia de indeplinirea conditiei vechimii integrale in munca dupa o perioada mai scurta efectiv lucrata. Acest beneficiu al legii vine sa contrabalanseze conditiile de munca specifice fostelor grupe I si II de munca spre deosebire de persoanele care au prestat munca in grupa III.
Art.160 din Legea nr.19/2000 stipuleaza ca "vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare". Aceasta dispozitie legala expliciteaza si uniformizeaza terminologia din vechea reglementare si ce a din noua reglementare in sensul ca notiunea de vechime in munca, (diferita de cea privind perioada efectiv lucrata), reprezinta, in sensul Legii nr.19/2000, stagiul de cotizare.
In acest sens sunt si prevederile art.2 din Normele metodologice date in aplicarea HG 1550/2004, conform carora stagiul complet de cotizare la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala in munca prevazuta de legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. In ceea ce-l priveste pe reclamant notiunea de vechime in munca si legislatia aplicabila o reprezinta Legea nr.3/1977 care, asa cum am aratat in mod repetat, stabileste prin art.8 notiunea de vechime in munca si durata acesteia.
Nemultumirea reclamantului precum si pretentia acestuia izvorasc din faptul ca in temeiul dispozitiilor legale, respectat intocmai de recurenta, acestuia, reclamantului, i s-a creat o situatie care pe termen lung se va dovedi a fi discriminatorie. Inlaturarea acestei situatii nu este nici de competenta recurentei parate si nu cade in competenta instantelor judecatoresti care sunt chemate a verifica legalitatea si temeinicia actelor emise de parata.
Fata de cele de mai sus curtea a apreciat ca reclamantului i-au fost corect calculate drepturile de pensie cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare aplicabile categoriilor de persoane din care face parte acesta.
Vazand dispozitiile art.312 C.pr.civ. instanta a admis recursul declarat, a modificat in tot sentinta atacata in sensul respingerii actiunii formulate de reclamant.