Recurs. Rejudecarea cauzei dupa casarea cu retinere. Procedura.
C. pr. pen., art. 38515 pct. 2 lit. d, art. 38516
Cauzele Ieremeiov nr. 1 impotriva Romaniei, Ieremeiov nr. 2 impotriva Romaniei
In conditiile in care inculpatii au fost achitati in primele doua grade de jurisdictie, iar motivele de recurs ale procurorului vizand si gresita achitare a celor doi si nu sunt identificate temeiuri de casare cu trimitere spre rejudecare, instanta de recurs este obligata sa reexamineze probele si sa decida asupra vinovatiei inculpatilor. Echitatea procedurilor impune instantei de control nu doar sa analizeze in fata inculpatilor conditiile de admisibilitate a caii de atac, ci si sa-i informeze cu privire la reexaminarea fondului, dandu-le posibilitatea sa faca declaratii suplimentare, sa isi expuna punctul de vedere asupra probelor, sa propuna si sa obtina administrarea de noi dovezi, precum si sa formuleze concluzii in deplina cunostinta de efectele judecatii in recurs. Aceste garantii pot fi asigurate prin fixarea unui nou termen pentru rejudecarea litigiului in fata acestei instante. Prin sentinta penala nr. 315/28 aprilie 2009, Judecatoria Miercurea Ciuc:
-in baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedura penala raportat la art.10 lit.d Cod pr. penala, a achitat-o pe inculpata A.A.M. pentru comiterea infractiunilor de:
# folosire si prezentare de documente si declaratii false, inexacte, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene, prevazuta de art.18 ind.1 alin 1 si 3 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal;
# fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazuta de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, raportat la art.17 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000;
# fals in declaratii, prevazuta de art.292 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, raportat la art.17 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000; totul cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.
-a respins cererea inculpatului B.L.Z. privind schimbarea incadrarii juridice a infractiunii pentru care a fost trimis in judecata.
-in baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedura penala raportat la art.10 lit. d Cod procedura penala, l-a achitat pe inculpatul B.L.Z. pentru comiterea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazuta de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal raportat la art. 17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000.
-a constatat ca prejudiciul in suma de 312.351,70 lei, cauzat partii civile A.P.D.R.P. a fost recuperat.
-in baza dispozitiilor art.346 si art.445 Cod procedura penala, a dispus desfiintarea totala si anularea urmatoarelor inscrisuri falsificate: Procesele verbale de selectie oferte nr.13/04.03.2005 si nr.29/21.10.2005, cele doua declaratii pe propria raspundere date de inculpata A.A.M. in locul faptuitorului J.E.S. - prima, nedatata, inregistrata la Agentia SAPARD sub nr. SAP2233/18.05.2006, cea de a doua din data de 22.07.2006, precum si cele patru Imputerniciri pentru vamuire prezentate de inculpatul B.L.Z. Biroului Vamal Gheorgheni, judetul Harghita, la datele de 14 aprilie 2005, 4 iulie 2005 (doua declaratii) si 21.09.2005.
-a facut aplicarea art. 192 alin.3 C. pr. pen.
Pentru pronuntarea acestei hotarari, prima instanta a retinut, in esenta, ca atat infractiunea prevazuta de art.181 alin.1 si 3 din Legea nr.78/2000 cat si infractiunile prevazute de art.290 si 292 Cod penal raportat la art.17 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000, pentru care a fost trimisa in judecata inculpata A.A.M., sunt infractiuni de fals avand un caracter agravat dat de faptul ca, fiind reglementate in vederea protejarii unor valori sociale de importanta deosebita sunt prevazute in legea speciala, ceea ce imprima unele conditii speciale laturilor obiective si subiective ale infractiunilor.
Inculpatul B.L.Z. nu a fost cel care a semnat pe procesul verbal nr.13/04.03.2005 declarand ca nici nu i s-a adus la cunostinta ca a fost numit ca membru in comisia de licitatie a ofertelor pentru achizitia serviciilor de consultanta al carei presedinte era administratorul societatii, J.E.S. S-a constatat ca semnatura acestuia din urma pe procesul verbal a fost executata de inculpata A.A.M.
Prin aceasta, licitatia a fost formal organizata de inculpata A.A.M. iar procesul verbal intocmit de aceasta a fost fals. Cu privire la ofertele trimise SC H.F.SRL, prin declaratiile martorilor date in fata instantei, s-a dovedit ca acestea au fost totusi reale, chiar daca este evident ca administratorul J.E.S. alesese deja firma cu care urma sa incheie contractul.
Pentru achizitia utilajelor necesare realizarii proiectului de finantare inculpata a organizat o licitatie pentru care au depus oferte SC DV A. SRL Cluj Napoca, SC S.E. SRL Balan si SC V.S. SRL Cluj Napoca.
In procesul verbal nr.29/21.10.2005, intocmit cu ocazia licitatiei, au fost trecuti ca membri administratorul societatii, J.E.S., martorul J.I.M. si inculpata A.A.M.. S-a constatat ca acest proces verbal a fost semnat tot de inculpata in locul titularilor J.E.S. si J.I.M..
Legat de aceasta licitatie, in documentatia depusa la Agentia SAPARD s-a aflat si o declaratie semnata de inculpata prin care administratorul J.E.S. declara ca nu exista actionar comun, nici alte potentiale conflicte de interese intre SC H.F.SRL si celelalte societati participante la licitatie.
Astfel, atat aceasta declaratie, ca si procesul verbal nr.29/21.10.2005 sunt false.
Desi in actul de sesizare s-a retinut ca si oferta SC DV A. SRL Cluj Napoca a fost redactata si semnata tot de inculpata, martorul S.P.V., asociat al SC DV A. SRL Cluj Napoca, a declarat in fata instantei ca a facut o oferta privind livrarea de utilaje frigorifice pentru SC H.F.SRL. Pentru acest motiv, faptul ca aceasta oferta a fost redactata de inculpata este pus sub semnul indoielii.
Avand in vedere modul in care au fost redactate si semnate documentele aratate mai sus, se confirma faptul ca latura obiectiva a infractiunilor retinute in sarcina inculpatei A.A.M. este intrunita. Astfel, s-a dovedit ca procesele verbale de licitatie contin semnaturi care nu sunt ale titularilor, ele fiind executate de inculpata. Fiind folosite, in ansamblu, pentru a da aparenta de import legal, transferului de utilaje, prin interpunerea SC V.S., intre firmele din Spania si din Romania ale administratorul J.E.S., care astfel urma sa justifice folosirea nelegala a fondurilor obtinute prin proiectul SAPARD si a contributiei publice nationale, falsificarea acestor documente intruneste si conditiile care dau infractiunii de fals caracterul calificat si agravat prevazut de art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, documentele putand fi considerate ca fiind menite sa ascunda fapte dintre cele prevazute de art.10 lit.c din lege (desi actul de sesizare nu precizeaza).
Cat priveste declaratia pe proprie raspundere redactata si semnata de inculpata, aceasta contine o afirmatie neadevarata referitoare la inexistenta conflictelor de interese intre SC H.F.SRL si societatea furnizoare SC V.S. SRL, atata vreme cat utilajul ce urma a fi livrat provenea chiar de la societatea lui J.E.S. din Spania, C.E. SL.
In privinta inculpatului B.L.Z., acesta a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazuta de art.290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal raportat la art. 17 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000.
S-a constatat ca inculpatul, fara a avea vreun mandat sau raporturi de munca cu SC V.S. SRL Cluj Napoca, a completat in fals in numele administratorului acestei societati un numar de 4 imputerniciri pentru vamuire, nedatate, prin care s-a imputernicit personal sa reprezinte aceasta societate la Biroul Vamal Gheorgheni, jud. Harghita, imputerniciri pe care le-a prezentat comisionarilor vamali la datele de 14 mai 2005, 4 iulie 2005 si 21 septembrie 2005.
In actul de sesizare se retine insa ca cele 6 imputerniciri pentru vamuire, din care inculpatul a folosit 4, erau deja completate, inculpatul doar mentionand numele sau la rubrica imputernicit si semnandu-le.
Prin faptul ca inculpatul nu era angajat al SC V.S. SRL si nu se putea imputernici singur, s-a retinut ca aceste imputerniciri sunt false.
Fiind dovedita starea de fapt descrisa mai sus, se confirma faptul ca latura obiectiva a infractiunii retinute in sarcina inculpatului B.L.Z. este intrunita. Deoarece si aceste documente fac parte dintre cele care erau menite sa dea aparenta unui import legal care ascundea transferul de utilaje intre firmele din Spania si din Romania ale administratorului J.E.S., pentru folosirea nelegala a fondurilor SAPARD, si falsificarea acestor documente intruneste si circumstantele care dau infractiunii de fals caracterul calificat si agravat prevazut de art.17 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000 in legatura cu art.10 lit. c din lege.
In ce priveste latura subiectiva a infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii, atat infractiunea de fals cat si cea de fals in declaratii se savarsesc cu intentie directa. In aceste conditii, este necesar sa se dovedeasca faptul ca inculpatii au urmarit producerea consecintelor juridice pentru care au fost intocmite documentele respective. Mai mult, este necesara dovedirea imprejurarii ca inculpatii au acceptat, cel putin, rezultatul obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatii Europene, precum si scopul urmarit de acestia, de a ascunde una din infractiunile prevazute la sectiunea 2 sau 3 din Legea nr. 78/2000.
Inculpata A.A.M., in perioada 2005-2006 nu implinise inca varsta de 20 de ani, postul de la SC H.F.SRL fiind primul ei serviciu dupa absolvirea liceului.
Desi inculpata nu a dat nicio declaratie in faza de urmarire penala si in faza de judecata, aceasta atitudine nu i se poate reprosa, fiind vorba de exercitarea unui drept prevazut de Codul de procedura penala (art.70 alin. 2) si de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice sub forma dreptului persoanei de a nu fi silita sa marturiseasca impotriva ei insasi sau sa se recunoasca vinovata (art.14 alin.3 lit.g). Cu toate acestea, in discutiile cu consilierul de probatiune inculpata si-a exprimat pozitia cu privire la acuzatiile ce i s-au adus.
Astfel, aceasta a declarat ca nu se considera vinovata. Conform celor declarate, inculpata a considerat ca responsabilitatile in derularea programului SAPARD de catre firma H.F. le avea o firma de consultanta platita in acest sens (de presupus ca este vorba de SC E.A.P. SRL). Acestia insa pasau mare parte din responsabilitati inculpatei, care devenise coplesita de sarcini. Varsta frageda, 20 ani si lipsa de experienta au facut ca in activitatea ei sa apara greseli, insa acestea nu au fost intentionate, cu scop de frauda.
Este adevarat ca inculpata era imputernicita de administratorul firmei sa il reprezinte in intreaga activitate si sa semneze in numele sau insa nu s-ar putea afirma ca acesta nu lua la cunostinta si nu controla activitatea ei. Mai mult, inculpata era de fapt o simpla angajata, avand in acest sens obligatia de a indeplini sarcinile si instructiunile administratorului firmei.
Activitatea in domeniul programelor SAPARD nu poate fi considerata ca fiind simpla si posibil de indeplinit de orice persoana fara o oarecare pregatire, mai ales la varsta de nici 20 de ani. Este si motivul pentru care consultanta in domeniu este asigurata de firme specializate.
In consecinta, inculpata nu ar fi putut concepe activitatile si nu ar fi putut actiona din proprie initiativa, fara a fi sfatuita de cineva, nici chiar in vederea intocmirii si semnarii actelor ce au constituit obiectul material al infractiunilor. In acest sens este rezonabila presupunerea ca inculpata a primit instructiuni chiar de la administrator, care comunica permanent cu ea sau de la firma de consultanta. Aceasta din urma posibilitate a fost negata de reprezentatii acestei firme (SC E. A. P. SRL), martorul F.A. afirmand ca dupa aprobarea proiectului relatiile contractuale cu beneficiarul au incetat. Cu toate acestea, inculpata prin concluziile scrise a aratat ca sarcina ei era sa tina legatura intre SC H.F.SRL si SC E.A.P. SRL care avea obligatia legala si contractuala de a prelua, verifica si depune documentele la Agentia SAPARD Alba Iulia. Aspectul nu a fost insa suficient cercetat in faza de urmarire penala.
Acelasi martor F.A., a declarat in faza de urmarire penala ca in vederea realizarii proiectului a avut discutii cu administratorul SC H.F.SRL caruia i-a explicat si notiunea de conflict de interese. Cu toate acestea, administratorul nu numai ca nu a respectat sfaturile primite dar a gasit si mijlocul fraudulos pentru a da aparenta de import legal pentru utilajele transferate intre firmele sale din Spania si Romania.
Nu rezulta din probele administrate ca administratorul J.E.S. ar fi sesizat neregulile din documentele obiect al infractiunilor, nereguli pe care este posibil sa le fi urmarit de fapt, odata ce el era singurul care beneficia de pe urma lor. Daca acesta era scopul urmarit de firma este de presupus ca inculpata a fost folosita, profitandu-se de lipsa sa de cunostinte si experienta, prin sfaturi sau instructiuni care au dus la intocmirea si semnarea nelegala a documentelor.
Este de mentionat ca in fata instantei martorul F.A. a declarat ca persoana care decidea in cadrul firmei era administratorul J.E.S. iar cei doi inculpati erau doar angajati ai firmei.
Se naste astfel un dubiu serios asupra realizarii laturii subiective a infractiunilor comise de inculpata.
Atata vreme cat in activitatea sa nu avea cunostintele necesare si intotdeauna urma instructiunile administratorului, un prim scop pe care trebuia sa-l urmareasca in permanenta era indeplinirea sarcinilor de serviciu si nu realizarea consecintelor juridice ale actelor pe care le intocmea. Eventual ar fi putut accepta posibilitatea realizarii acestor consecinte ca fiind finalitatea urmarita de administrator iar nu ca pe un scop personal, insa o asemenea forma de vinovatie ar reprezenta o intentie indirecta neprevazuta de lege pentru infractiunea de fals.
Cu atat mai mult, nu s-a probat faptul ca inculpata ar fi avut o intelegere infractionala cu administratorul firmei achiesand la scopul fraudulos pe care acesta il urmarea in special, respectiv obtinerea nelegala de fonduri SAPARD si utilizarea in scop ilegal a fondurilor nationale alocate acestor programe.
Cu privire la declaratia pe proprie raspundere privind inexistenta conflictelor de interese, data de inculpata in numele administratorului in baza mandatului, aceasta declaratie putea fi data tot conform instructiunilor primite, inculpata nefiind datoare sa stie ca administratorul are o firma si in Spania de unde are intentia sa aduca utilajele. Pentru a fi acuzata de declararea neadevarata a inexistentei conflictului de interese ar fi fost necesar sa se probeze ca inculpata cunostea aceste aspecte.
Referitor la caracterul formal al licitatiilor, este de retinut ca anterior licitatiei pentru studiul de fezabilitate si planul de afaceri administratorul societatii luase deja legatura cu martorul F.A. Acesta a si dat inculpatei o lista cu forme de specialitate. In aceste conditii, firma SC E.A.P. SRL poate fi considerata ca fiind direct interesata in castigarea licitatiei ca si administratorul J.E.S., caruia deja ii daduse sfaturi in domeniu. Cu toate acestea, pentru organizarea in mod formal a licitatiei a fost acuzata inculpata, desi era o simpla angajata care indeplinea instructiunile administratorului, care era si presedinte al comisiei de licitatie.
Cu atat mai mult, de organizarea formala a licitatiei pentru utilaje nu ar putea fi acuzata inculpata atata vreme cat J.E.S. era direct si in principal interesat sa obtina utilajele sale, mascat sub forma importului. Si in acest caz nu era necesar ca intre administrator si inculpata sa existe o intelegere, fiind suficient ca administratorul sa dea indicatiile necesare subordonatei sale, inculpata.
In relatia patron-angajat de obicei este suficient ca administratorul sa dea instructiuni sau ordine angajatilor, fara a fi obligat sa explice scopul urmarit sau sa ajunga la o intelegere cu acestia. De fapt, chiar scopul legal pentru care documentele urmau sa serveasca era urmarit doar de administratorul firmei care ar fi putut sa desemneze si sa instruiasca pe oricare angajat sa le intocmeasca si sa le semneze in fals. Desi acest aspect poate fi considerat doar o presupunere, nici contrariul nu s-a dovedit prin probele administrate.
In privinta contributiei administratorului J.E.S. la activitatea frauduloasa si implicit a contributiei acestuia la conceperea si intocmirea documentelor false de catre inculpati, cercetarile pot fi considerate incomplete, atata vreme cat abia din cercetarile ce urmeaza a fi efectuate in privinta acestuia, este de asteptat sa se clarifice si aspecte privind vinovatia inculpatilor din prezenta cauza.
In consecinta, nu se poate afirma ca s-a probat, fara putinta de tagada, vinovatia inculpatei in forma ceruta de lege, in sensul ca la varsta de nici 20 de ani a constientizat si a urmarit consecintele deosebit de grave ale actelor intocmite si semnate de ea in fals.
Fiind in prezenta mai multor incertitudini ce planeaza asupra acuzatiilor aduse inculpatei, aceste dubii profita inculpatei, constatandu-se astfel ca in privinta infractiunilor retinute in sarcina sa nu s-a probat existenta laturii subiective.
Dintre martorii audiati, atat in faza de urmarire penala cat si in fata instantei, este de remarcat ca unele persoane care au avut o legatura cu activitatea SC H.F.SRL si care au fost audiate au evitat sa dea informatii utile in cauza, evitand astfel sa se implice, desi unele dintre ele aveau functii care ar presupune detinerea de informatii importante. Astfel sunt contabilul SC H.F.SRL, contabila de la SC V.S. SRL, administratoarea SC R.M. LTD SRL sau asistenta manager a SC H.F.SRL.
In legatura cu aceasta din urma, se remarca faptul ca, desi era angajata sub o titulatura ce pare importanta, aceasta indeplinea doar activitati de minim secretariat. Astfel, se poate presupune ca in cadrul firmei titulaturile erau pur formale, ca si cea de responsabil tehnic data inculpatului B.L.Z. si nu puteau fi luate in considerare ca reprezentand reflectarea sarcinilor de serviciu ale angajatilor. Atributiile angajatilor nu rezulta nici din vreo fisa a posturilor pe care le ocupau, nefiind amintit un asemenea document in dosarul de urmarire penala. Pentru aceste motive, rezulta ca de fapt atributiile pe care le primeau angajatii firmei erau stabilite ad-hoc de administrator in functie de activitatea acestuia, de necesitatile firmei si mai ales de docilitatea angajatilor, fara vreo legatura cu postul pe care il ocupa fiecare.
Astfel se explica si de ce pentru ridicarea din vama a utilajelor a fost trimis inculpatul B.L.Z. insotit de inculpata A.A.M. si nu de asistentul manager sau de contabilul firmei, persoane despre care s-ar fi putut presupune ca trebuiau sa aiba unele cunostinte despre operatiunile vamale.
Aceleasi considerente expuse cu privire la latura subiectiva a infractiunilor pentru care a fost trimisa in judecata inculpata A.A.M., cu unele deosebiri, sunt valabile si pentru inculpatului B.L.Z..
Acesta in perioada angajarii sale la SC H.F.SRL, era si asociat la o firma de furnizare de servicii de televiziune prin cablu din orasul Balan, respectiv SC S.E. SRL. Specificul activitatii acestei firme este total diferit de domeniul de activitate al firmei SC H.F.SRL care se ocupa de conservarea si ambalarea fructelor de padure si ciupercilor. Din acest motiv, nici despre acest inculpat nu se poate spune ca ar fi avut o pregatire prealabila de specialitate sau in domeniul derularii proiectelor SAPARD.
Astfel cum s-a aratat, desi latura obiectiva a infractiunii poate fi considerata ca fiind intrunita pentru motivele expuse, latura subiectiva a infractiunii in forma ceruta de lege nu poate fi considerata ca fiind intrunita pentru urmatoarele motive:
In legatura cu neregularitatile imputernicirilor vamale doua aspecte sunt de evidentiat: Comisarii vamali, persoane specializate pentru indeplinirea formalitatilor vamale, ar fi putut cu usurinta sa constate faptul ca inculpatul s-a imputernicit pe sine pentru ridicarea utilajelor, cu atat mai mult cu cat completarea actelor s-a facut in vama. Ar fi putut astfel sa atentioneze inculpatul asupra nelegalitatii completarii actelor, ceea ce nu rezulta ca au facut. Pe de alta parte, aspectele privind faptul ca imputernicirile erau deja stampilate de firma furnizoare si faptul ca administratorul acesteia era tot cetatean spaniol ca si administratorul SC H.F.SRL, pot constitui o justificare pentru presupunerea ca intre cei doi administratori exista o intelegere cu privire la modul de preluare a utilajelor odata ce sarcina de a se prezenta in vama a fost data inculpatului B.L.Z., prin inculpata A.A.M., de catre administratorul J.E.S.
In aceste conditii, fata de increderea pe care o inspirau datele deja completate in imputerniciri, coroborat cu lipsa de reactie a comisarilor vamali, inculpatul B.L.Z. nu avea de facut decat sa respecte ordinul primit, neavand niciun interes personal in intocmirea in mod nelegal a imputernicirilor vamale.
De remarcat este faptul ca, si in cazul in care formalitatile vamale ar fi fost indeplinite in conditii legale, avand in vedere intelegerea evidenta dintre cei doi administratori ai firmelor, pe de o parte furnizoare si beneficiara, pe de alta parte intermediara, scopul obtinerii si folosirii pe nedrept a fondurilor comunitare ar fi fost oricum atins.
Tinand cont de aceste considerente, pe langa cele expuse cu privire la inculpata A.A.M., s-a retinut ca nu a fost probata nici vinovatia inculpatului B.L.Z., in forma intentiei directe cerute de lege, si astfel prezumtia nevinovatiei acestuia nu a fost rasturnata.
In ceea ce priveste cererea inculpatului B.L.Z. de schimbare a incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata in infractiunea prevazuta de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, se retin urmatoarele:
Art.17 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000 sanctioneaza "falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsite in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune".
In cauza s-a probat faptul ca cel putin utilajele aduse din Spania de catre SC H.F.SRL, desi apartineau unei firme care avea ca administrator pe acelasi J.E.S., au fost transferate in Romania printr-un import mascat prin interpunerea firmei SC V.S. SRL avand ca administrator tot un cetatean spaniol. In acest fel au fost folosite in scop ilegal, altul decat cel pentru care au fost acordate, fonduri atat provenind din bugetul Comunitatii Europene cat si fonduri publice nationale. O asemenea activitate poate fi considerata ca reprezentand infractiunea prevazuta in Sectiunea a 3-a a Legii nr.78/2000 la art.10 lit. c care pedepseste "utilizarea subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice."
Operatiunile vamale indeplinite de inculpatul B.L.Z., prin completarea si folosirea, chiar fara vinovatie, a unor imputerniciri vamale nelegal intocmite, fiind conexe si necesare indeplinirii scopului prevazut de articolul de lege citat, fac sa fie indeplinite conditiile laturii obiective ale infractiunii prevazute de art.17 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000.
Este de remarcat ca art.17 citat nu presupune ca infractiunea de fals sa fie comisa de aceeasi persoana care a comis infractiunea conexa prevazuta de Sectiunea a 2-a sau a 3-a din lege, fiind suficient sa fie menita sa ascunda comiterea acesteia indiferent de cine a fost comisa.
In ce priveste latura civila a cauzei, judecatoria a constatat ca prejudiciul a fost acoperit prin plata sumei de 312.351,70 lei de catre firma SC H.F.SRL. Inscrisurile care s-au dovedit a fi falsificate au fost anulate.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel, alaturi de partea responsabila civilmente S.C. H.F.S.R.L., si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul teritorial Tg.-Mures si partea civila A.P.D.R.P., cei din urma pentru motive legate de gresita achitare a inculpatilor (procurorul) si gresita solutionare a actiunii civile deduse judecatii (partea civila).
Prin decizia penala nr. 123/18 decembrie 2009, Tribunalul Harghita:
-in baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia nationala anticoruptie, Serviciul teritorial Targu Mures si A.P.D.R.P. impotriva sentintei penale nr. 315 din data de 28 aprilie 2009 pronuntata de Judecatoria Miercurea Ciuc in dosarul nr. 278/258/2008.
-in baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, a admis apelul declarat de apelanta SC H.F.SRL, impotriva aceleiasi sentinte.
-a desfiintat in parte sentinta atacata si rejudecand cauza in urmatoarele limite:
-in baza art. 334 Cod procedura penala, a schimbat incadrarea juridica a faptelor pentru care a fost trimisa in judecata inculpata A.A.M. din infractiunile prevazute de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 si de art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infractiunile prevazute de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
-in baza art. 334 Cod procedura penala, a schimbat incadrarea juridica a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul B.L.Z. din infractiunea prevazuta de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infractiunea prevazuta de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
-in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala, a achitat-o pe inculpata A.A.M. pentru infractiunile prevazute de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
-in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala, l-a achitat pe inculpatul B.L.Z. pentru infractiunea prevazuta de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
-a eliminat din sentinta atacata dispozitiile privind desfiintarea totala si anularea inscrisurilor.
-a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
-a facut aplicarea prevederilor art. art. 192 alin. 3 Cod procedura penala.
In motivarea acestei decizii, tribunalul a constatat ca apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Targu Mures si de partea civila Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala (ADRP) sunt nefondate. In schimb, apelul declarat de partea responsabila civilmente SC H.F.SRL este fondat sub urmatoarele aspecte:
Rechizitoriul din data de 30 ianuarie 2008, ce constituie actul de sesizare a instantei, cuprinde descrierea unor activitati complexe prin care SC H.F.SRL a obtinut fonduri nerambursabile din bugetul general al Comunitatilor Europene, prin accesarea programului SAPARD. Tribunalul constata ca exista indicii temeinice ca aceste fonduri au fost accesate ilicit, dupa cum demonstreaza actul de control incheiat de ADRP si cercetarile organelor de urmarire penala.
In cauza, potrivit art. 317 Cod procedura penala, instanta se poate pronunta doar asupra faptelor si persoanelor aratate in actul de sesizare. Asa cum rezulta neechivoc din rechizitoriu, obiectul sesizarii instantei il constituie urmatoarele fapte:
In ce o priveste pe inculpata A.A.M. parchetul a retinut urmatoarele fapte: in cursul anilor 2005 si 2006 a folosit si a prezentat Agentiei SAPARD, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, documente si declaratii false, inexacte; in cursul anului 2005, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, a intocmit si semnat in fals, in locul numitilor J.E.S., B.L.Z. si J.I.M. procesele-verbale de selectie de oferte nr. 13/04.03.2005 si nr. 29/21.10.2005; a intocmit si semnat doua declaratii pe proprie raspundere, in locul faptuitorului J.E.S.
In ce il priveste pe inculpatul B.L.Z. parchetul a retinut urmatoarele fapte: in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, a completat in fals, in numele administratorului SC V.S. SRL Cluj-Napoca, un numar de patru imputerniciri pentru vamuire prin care s-a imputernicit pe el insusi sa reprezinte societatea la Biroul Vamal Gheorgheni.
In ce priveste incadrarea juridica a faptelor pentru care au fost trimisi in judecata inculpata A.A.M. si inculpatul B.L.Z. este nelegala retinerea incidentei art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000. Potrivit acestor dispozitii "In intelesul prezentei legi, urmatoarele infractiuni sunt in legatura directa cu infractiunile de coruptie, cu infractiunile asimilate acestora sau cu infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene: _ c) falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsite in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune".
In cauza nu au fost efectuate cercetari cu privire la niciuna dintre infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a sau a 3-a din lege. Cu prilejul dezbaterilor, Ministerul Public nu a indicat niciuna dintre aceste infractiuni, aratand ca retinerea dispozitiilor art. 17 s-a facut in considerarea mentiunilor din alin. 1 al acestui articol unde se vorbeste despre infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene.
Art. 2 din Codul penal roman instituie principiul legalitatii incriminarii (nullum crimen sine lege) potrivit caruia numai legea prevede care fapte constituie infractiuni. Prin urmare, in lipsa unei incriminari exprese, organele judiciare sunt oprite a urmari penal sau a condamna o persoana pentru o infractiune dedusa pe cale de interpretare. Totodata, acelasi principiu se aplica si cauzelor legale de agravare a pedepsei, cum este cea prevazuta de art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000. Intrucat textul legii se refera doar la infractiunile de fals si uz de fals savarsite pentru a ascunde infractiunile sau in realizarea scopului urmarit prin infractiunile din sectiunile 2 sau 3, aceasta agravanta nu poate fi extinsa, pe cale de interpretare, in alte cazuri.
Referirea primei instante la infractiunea prevazuta de art. 10 lit. c din Legea nr. 78/2000 care incrimineaza utilizarea subventiilor sau a creditelor garantate din fonduri publice in alte scopuri este nepertinenta. Atat notiunea de subventie, cat si cea de credit au un continut exact si nu includ fondurile din alte categorii, cum sunt cele obtinute prin programul SAPARD ca si in cauza de fata. De altfel, asa cum am aratat, parchetul nu s-a referit in nici un fel la o asemenea infractiune, astfel ca argumentul primei instante este neavenit.
Prin urmare, tribunalul a analizat infractiunile de fals retinute in sarcina inculpatilor fara a avea in vedere agravanta prevazuta de art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000.
Prima instanta a retinut ca inculpatii nu au actionat cu intentia directa ceruta de lege pentru savarsirea infractiunilor de fals. Sub aspect volitiv, judecatoria a retinut ca inculpatii nu au urmarit producerea consecintelor juridice pentru care au fost intocmite documentele respective, ci au actionat la ordinul administratorului spaniol J.E.S.
Infractiunea de fals material in inscrisuri sub semnatura privata, prevazuta de art. 290 Cod penal se savarseste cu intentie directa, ceea ce presupune intrunirea celor doua aspecte ale pozitiei subiective a faptuitorului. Din punct de vedere intelectiv, acesta are reprezentarea contrafacerii sau alterarii unui inscris, iar din punct de vedere volitiv, urmareste folosirea inscrisului in scopul producerii de consecinte juridice. Infractiunea se consuma atunci cand faptuitorul incepe sa foloseasca inscrisul. Atat continutul consecintelor juridice pe care le va produce inscrisul fals, cat si obtinerea acestui rezultat, sunt irelevante din punctul de vedere al consumarii infractiunii.
Fata de cele aratate, concluzia primei instante cu privire la pozitia subiectiva a inculpatilor este eronata. Nu are relevanta daca ei au urmarit producerea anumitor consecinte juridice, respectiv obtinerea de fonduri fara drept. Este suficienta reprezentarea producerii oricarei consecinte juridice, aspect ce poate fi considerat dovedit, din moment ce inculpatii au prezentat inscrisurile unor institutii sau autoritati.
Tribunalul a mai constatat ca infractiunilor de fals material in inscrisuri sub semnatura privata, pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii, nu le lipseste elementul subiectiv ci elementul material, respectiv actiunea de contrafacere a scrierii sau subscrierii sau de alterare a inscrisurilor.
Asa cum rezulta din raportul de expertiza grafologica, inculpata A.A.M. a semnat cu numele sau propriu inscrisurile. Semnatura acesteia este rezonabil de lizibila, infatisandu-se sub forma olografa a numelui sau "Albert". In unele cazuri, inculpata a facut si mentiunea completa a numelui sau in dreptul semnaturii. Faptul ca aceste inscrisuri trebuiau sa poarte semnatura administratorului J.E.S. le face informe, dar nu false. Sanctiunea adecvata era lipsirea lor de eficienta in fata institutiilor care le-au primit, in urma verificarii lor de catre functionarii care au aceste atributii.
Aceleasi concluzii se mentin si cu privire la infractiunea de fals in declaratii, prevazuta de art. 292 Cod penal, retinuta in sarcina inculpatei A.A.M., constand in doua declaratii intocmite in numele lui J.E.S.. In mod evident, functionarii nu trebuia sa aiba in vedere aceste inscrisuri si trebuia sa solicite declaratiile administratorului, potrivit normelor aplicabile.
La fel si inculpatul B.L.Z., nu a realizat nicio manopera de contrafacere a subscrierii, acesta imputernicindu-se pe el insusi pentru operatiunile vamale. Un astfel de inscris ar fi trebuit lipsit de eficienta juridica dar in sarcina inculpatului nu se poate retine savarsirea vreunei infractiuni.
In ce priveste infractiunea prevazuta de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, retinuta in sarcina inculpatei A.A.M., aceasta se refera la folosirea de documente sau declaratii false sau inexacte. Or, documentele si declaratiile inculpatei nu prezinta elementele constitutive ale falsului. Tribunalul considera ca textul legii nu se refera nici la documente informe. Documentele informe nu pot produce rezultatul obtinerii de fonduri, in vreme ce documentele inexacte sunt apte sa produca acest rezultat dar rezultatul este denaturat. Solutia de achitare pronuntata de prima instanta este justa din acest punct de vedere.
In ce priveste cererea partii responsabile civilmente de a nu fi anulate documentele la care face referire actul de sesizare, tribunalul a calificat-o ca fiind intemeiata. Instanta penala poate rezolva actiunea civila in natura, prin anularea unui inscris, doar in masura in care latura civila are legatura cu actiunea penala. De vreme ce inscrisurile nu sunt falsificate, nefiind savarsita nicio infractiune de fals, instanta penala nu poate dispune anularea lor. Rezolvarea efectelor juridice ale inscrisurilor informe este o chestiune administrativa interna a institutiilor carora le-au fost adresate respectivele inscrisuri, excedand competentei instantei penale sesizate in prezenta cauza.
Impotriva acestei decizii, au declarat recurs Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Targu Mures si partea civila A.P.D.R.P.
In motivarea caii de atac, procurorul contesta legalitatea si temeinicia deciziei Tribunalului Harghita, precum si a sentintei penale nr. 315/28 aprilie 2009 a Judecatoriei Miercurea Ciuc sub urmatoarele aspecte:
a) Gresita schimbare a incadrarii juridice "a faptelor pentru care a fost trimisa in judecata inculpata A.A.M. din infractiunile prevazute de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 si de art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infractiunile prevazute de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal; precum si a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul B.L.Z. din infractiunea prevazuta de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, raportat la art. art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 in infractiunea prev. de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal".
In aceasta privinta instanta de apel a apreciat ca "nelegala retinerea incidentei art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000", din moment ce textul in cauza face referire numai la "falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia din infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsite in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune".
Facand trimitere la acest text, instanta de apel nu a avut insa in vedere dispozitiile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, modificat prin Ordonanta de Urgenta nr. 124/2000, potrivit careia "In intelesul prezentei legi, urmatoarele infractiuni sunt in legatura directa cu infractiunile de coruptie, cu infractiunile asimilate acestora sau cu infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene", norma cadru in aceasta materie.
Intr-o astfel de situatie, instanta de apel in mod gresit a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina celor doi.
b) Gresita achitare a inculpatei A.A.M. pentru "infractiunile prevazute de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal", precum si a inculpatului B.L..Z. pentru "infractiunea prevazuta de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal".
In opinia recurentului, contrar celor retinute de instantele de fond, se apreciaza ca faptele au fost comise de cei doi inculpati in deplina cunostinta de cauza, cu intentie directa, in vederea producerii unor consecinte juridice care, de altfel, s-au si produs, din moment ce SC "H.F." SRL Sandominic, jud. Harghita, a obtinut, pe nedrept, fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene, in suma de 312.315,70 Ron.
Astfel, daca infractiunile de fals prevazute de art. 290 Cod penal si de art. 292 Cod penal, cu referire la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, se comit intr-adevar numai cu intentie directa, nu acelasi lucru se poate spune si despre infractiunea prevazuta de art. 181 (1), (3) din Legea nr. 78/2000 care, in ce priveste latura subiectiva, poate fi savarsita si cu intentie indirecta atunci cand ne aflam in prezenta unor fapte comisive. Mai mult, prin art. 185 din Legea nr. 78/2000 sunt incriminate chiar si faptele comise din culpa daca indeplinirea defectuoasa a atributiunilor de serviciu a avut ca rezultat savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute de art. 181 - 183.
Trebuie observat, in acest context, ca inculpata A.A.M. a urmarit producerea rezultatului, respectiv obtinerea, pe nedrept, de fonduri SAPARD si este mai mult decat evident acest lucru daca avem in vedere probele administrate din care rezulta ca:
- a intocmit si prezentat la Agentia SAPARD majoritatea documentelor necesare obtinerii de fonduri europene;
- s-a ocupat personal de derularea procedurilor de achizitii - consultanta si utilaje, intocmind si semnand in fals procesele verbale de selectie oferte nr. 13/4 martie 2005 si nr. 29/21 octombrie 2005, pentru acesta din urma cunoscand faptul ca utilajele erau importate din Spania anterior declansarii procedurii de selectie;
- s-a ocupat personal de organizarea transportului de utilaje din Spania de la "C.E. SL BARCELONA" de catre SC "L.T." SRL, semnand si contractul de prestari servicii incheiat de SC "V.S." SRL Cluj Napoca cu SC "H.F." SRL Sandominic, jud. Harghita, din data de 1 mai 2005;
- a intocmit si semnat doua declaratii pe propria raspundere in locul faptuitorului J.E.S., prima nedatata, cea de-a doua din 22 iulie 2006, declaratii in care, contrar adevarului, a confirmat ca nu exista conflicte de interese intre SC "H.F." SRL Sandominic, jud. Harghita, si celelalte societati comerciale participante la licitatiile pentru achizitionarea de bunuri;
- a participat impreuna cu inculpatul B.L.Z. la operatiunile de vamuire a bunurilor achizitionate, caruia i-a pus la dispozitie formulare tipizate necompletate purtand stampila SC "V.S." SRL Cluj Napoca;
- a efectuat impreuna cu inculpatul B.L.Z. receptia utilajelor aduse din Spania;
-a dat o declaratie pe propria raspundere prin care a confirmat derularea corecta a procedurilor de achizitii, desi falsificase inscrisurile mai sus mentionate;
-a dat o Nota explicativa pentru modificarea contractului cadru incheiat cu A.P.D.R.P., a semnat Actul aditional nr. 1 din 20 aprilie 2006 si a prezentat la Agentia SAPARD dosarul cererii de plata - transa I;
- a efectuat operatiuni bancare din contul in valuta (Euro) deschis de SC "H.F." SRL Sandominic, jud. Harghita, la B.R.D. - Miercurea Ciuc.
In ce-l priveste pe inculpatul B.L.Z., instanta a retinut ca acesta ar fi semnat imputernicirile vamale cu numele sau "din neglijenta", retinand ca de fapt in culpa s-ar fi aflat "comisarii vamali, persoane specializate pentru indeplinirea formalitatilor vamale care ar fi putut cu usurinta sa constate ca inculpatul s-a imputernicit pe sine _ si ar fi putut sa il atentioneze asupra nelegalitatii completarii actelor".
Or, nu ar putea fi apreciate ca "neglijenta" faptele unui inculpat care, in mod repetat, in calitate de responsabil tehnic al investitiei beneficiara de fonduri SAPARD si in deplin acord cu inculpata A.A.M., fara a avea vreun mandat sau raporturi de munca cu SC "V.S." SRL Cluj Napoca s-a imputernicit personal pentru a reprezenta aceasta societate la Biroul Vamal Gheorgheni, jud. Harghita.
Nu incape discutie ca procedand in acest mod, inculpatul B.L.Z. -responsabil tehnic al proiectului a savarsit faptele in vederea producerii unor consecinte juridice care s-au si produs, SC "H.F." SRL Sandominic, jud. Harghita, putand astfel sa obtina liberul de vama si sa preia utilajele, fara penalizari ori alte sanctiuni contraventionale.
Pentru aceste considerente, facand trimitere la probatoriul administrat in cauza, titularul recursului a concluzionat ca instanta de apel, ca de altfel si instanta de fond au gresit esential atunci cand s-au rezumat numai la aprecieri de genul ca inculpata A.A.M. "nu avea cunostintele necesare si intotdeauna urma instructiunile administratorului" (J.E.S.) ori la faptul ca "in relatia patron-angajat de obicei este suficient sa dea instructiuni sau ordine angajatilor..." sau la lipsa de experienta datorata varstei "de nici 20 de ani", fara a nu avea in vedere, in afara celor mai sus expuse, calitatea de imputernicit a acesteia pentru a indeplini toate atributiunile ce-i reveneau faptuitorului J.E.S. - administrator la SC "H.F." SRL Sandominic, jud. Harghita pentru a reprezenta societatea in fata biroului regional SAPARD din Alba Iulia, in vederea derularii contractului de finantare si a dosarelor de achizitii si de plata, constituie o greseala esentiala a instantei de apel.
c) Dispunand achitarea inculpatei A.A.M., instanta de apel a omis in dispozitivul hotararii sa se pronunte si asupra infractiunii prevazute de art. 181 alin. 1 si 3 din Legea nr. 78/2000, text incriminator, care are in vedere "folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete", care a avut ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene, pentru care inculpata a fost trimisa in judecata prin rechizitoriul parchetului.
In motivarea recursului sau, partea civila contesta legalitatea hotararilor pronuntate in primele doua grade de jurisdictie asupra laturii civile a cauzei. Astfel, nicaieri in cuprinsul deciziei penale pronuntate de Tribunalul Harghita nu se face referire la considerentele care au dus la respingerea motivelor de apel formulate de partea civila si nu se face nicio referire la cererea de apel privind majorarile de intarziere.
Considera ca partea civila este indreptatita si este legal sa solicite plata majorarilor de intarziere in conditiile in care procesul - verbal de constatare dateaza din martie 2007, iar dovada achitarii creantei principale s-a facut in data de 19 martie 2009, deci dupa 2 ani de zile. Astfel, nu exista niciun motiv care sa scuze inculpatii pentru neplata majorarilor de intarziere, fiind vorba despre 2 ani in care nu s-a achitat creanta principala constatata prin procesul - verbal mai sus mentionat. Cu toate acestea, prima instanta a respins pretentiile formulate, iar instanta de apel a mentinut aceasta hotarare.
Analizand recursurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 278/258/2008 al Tribunalului Harghita si al dosarului cu acelasi numar al Judecatoriei Miercurea Ciuc, a motivelor invocate, a celor care trebuie examinate din oficiu, potrivit art. 3859 alin. 3 C. pr. pen., a concluziilor reprezentantului Ministerului Public si ale partilor, precum si din oficiu, in limitele efectelor devolutiv si neagravarii situatiei in propria cale de atac (ultimul numai in privinta recursului partii civile), se retin urmatoarele:
Recursurile promovate impotriva deciziei Tribunalului Harghita sunt fondate, iar aspectele care vor fi dezvoltate in continuare vor determina, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen., admiterea cailor de atac cu consecintele desfiintarii integrale a deciziei penale nr. 123/18 decembrie 2009 a Tribunalului Harghita, precum si a sentintei penala nr. 315/28 aprilie 2009 a Judecatoriei Miercurea Ciuc si rejudecarii cauzei in recurs:
1. Latura penala a cauzei: a) inculpata A.A.M. a fost trimisa in judecata sub acuza comiterii infractiunii prevazute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, precum si a infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, si fals in declaratii, prev. de art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000.
Niciun moment in perioada celor doua grade de jurisdictie parcurse in cauza nu s-a discutat asupra caracterului complex al infractiunii prevazute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 si daca aceasta infractiune absoarbe sau nu pe cele de fals in inscrisuri sub semnatura privata si de fals in declaratii. Aceasta problema trebuie supusa discutiei in contradictoriu a procurorului si a partilor si desi este o chestiune de drept, intrucat de rezolvarea ei depinde solutia asupra fondului, maniera in care este adusa in fata instantei de recurs si prezentata procurorului si partilor nu poate fi decat rejudecarea cauzei;
b) Tribunalul Harghita a trecut dincolo de limitele efectului devolutiv al apelului partii responsabile civilmente declarat doar in latura civila a pricinii si a dezlegat chestiuni direct legate de rezolvarea actiunii penale puse in miscare fata de inculpatii A.A.M. si B.L.Z. pentru infractiunile de fals. Din aceasta perspectiva, hotararea tribunalului este casabila fiind data cu gresita aplicare a legii procesual penale.
In acelasi timp, trebuie observat pe de o parte, ca inculpatul B.L.Z. a ridicat problema incadrarii juridice a faptei de fals in inscrisuri sub semnatura privata inca din prim grad, iar solutia asupra fondului este in interdependenta cu aceasta problema. Pe de alta parte, in cauza, procurorul a uzat de calea de atac a apelului, apoi de cea a recursului si, chiar daca este formulata in defavoarea lor, instanta de recurs este datoare sa transeze aceasta chestiune, putand hotari, daca este cazul, chiar si in favoarea inculpatilor, cu atat mai mult cu cat motivul de recurs tinand de gresita incadrare juridica a fost invocat de reprezentantul Ministerului Public si oricum de acest caz instanta trebuie sa tina seama din oficiu. Rejudecarea cauzei in fata instantei de recurs se impune astfel si sub acest aspect.
c) inculpatii au fost achitati in primele doua grade de jurisdictie, motivele de recurs ale procurorului vizand si gresita achitare a celor doi. In aceasta situatie si avand in vedere ca nu au fost identificate temeiuri de casare cu trimitere spre rejudecare, instanta de recurs este obligata sa reexamineze probele si sa decida asupra vinovatiei inculpatilor. Or, echitatea procedurilor impune instantei de control nu doar sa analizeze in fata acuzatilor conditiile de admisibilitate a caii de atac, ci si sa-i informeze cu privire la reexaminarea fondului, dandu-le posibilitatea sa faca declaratii suplimentare, sa isi expuna punctul de vedere asupra probelor, sa propuna si sa obtina administrarea de noi dovezi, precum si sa formuleze concluzii in deplina cunostinta de efectele judecatii in recurs. Aceste garantii pot fi asigurate prin fixarea unui nou termen pentru rejudecarea litigiului in fata acestei instante.
2. Latura civila a cauzei. In fata Judecatoriei Miercurea Ciuc, recunoscand stingerea debitului principal, partea civila a revendicat in continuare plata fructelor neculese pana la achitarea creantei, in valoare de 189.909 lei. Prin inscrisul aflat la fila 178 a dosarului judecatoriei, reprezentantul partii civile a specificat ca anexeaza acestuia, intre altele adresa nr. 6139/24 august 2007 a Directiei de specialitate din cadrul institutiei, din care rezulta atat modul de calcul al majorarilor de intarziere, cat si temeiul legal al acestora. Aceasta adresa nu a fost insa depusa la dosarul instantei si nu rezulta cu certitudine daca este vorba de un inscris cu un continut similar celui atasat motivelor de apel. Acest inscris trebuie sa fie infatisat instantei pentru a verifica alegatiile partii asupra temeiniciei pretentiilor formulate. Mai mult, in raport de concluziile formulate de avocatul inculpatului B.L.Z., din piesele dosarului nu reiese clar daca partea civila a apelat sau nu si la instanta civila pentru recuperarea prejudiciului pretins si, in caz afirmativ, care este stadiul judecatii actiunii sale, acest lucru putand fi lamurit in rejudecare.
Cele dezvoltate mai sus determina rejudecarea pricinii de catre instanta de recurs, fixandu-se principale limite ale rejudecarii: reaudierea inculpatilor; clarificarea caracterului complex al infractiunii prevazute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 si, in consecinta acestuia: stabilirea sortii infractiunilor de fals, lamurirea incadrarii juridice a infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata si fals in declaratii; depunerea de catre procuror a declaratiilor obtinute prin comisie rogatorie la care a facut referire la termenul din 21 aprilie 2010, pentru a se discuta si a se dispune asupra utilitatii si pertinentei lor in proces; depunerea de catre partea civila a adresei nr. 6139/24 august 2007 si informarea instantei asupra existentei eventualelor demersuri facute la instanta civila pentru recuperarea prejudiciului pretins. Termenul pentru rejudecare va fi stabilit la data de 2 iunie 2010, pentru care se vor cita partile.
Cat priveste celelalte motive de recurs ale procurorului si ale partii civile, nu au fost primite pentru urmatoarele considerente:
-cat priveste infractiunea prevazuta de art. 181 din Legea nr. 78/2000, Tribunalul Harghita, in rejudecare, a dispus asupra acesteia odata cu mentinerea "celorlalte" dispozitii ale hotararii primei instante, intre care si cea de achitare a inculpatei, motivele pentru care tribunalul a ajuns la aceasta solutie fiind expres indicate in partea expozitiva a deciziei.
-cat priveste apelul partii civile, acesta a fost analizat de tribunal odata cu examenul elementelor constitutive ale infractiunilor de fals si a celei prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000. In raport de solutia de achitare adoptata de instanta si mai ales de argumentele pe care aceasta se sprijina, asa incat un raspuns in substanta si detaliat asupra sustinerilor acesteia era inutil.