Raspunderea patrimoniala. Angajatul raspunde in baza contractului individual de munca cu conditia ca fapta cauzatoare de prejudicii sa fie savarsita in legatura cu atributiile prevazute in fisa postului -art. 270 alin. 1 pct. 1 Codul Muncii
Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia conflicte de Munca si Asigurari Sociale, decizia nr. 991/13.05.2010. Prin actiunea civila inregistrata la Judecatorie , reclamanta SC Hale si Piete SA Ploiesti a chemat in judecata pe paratele M.A.M, C.D.E, solicitand obligarea lor in solidar la plata sumei de 5337,46 lei contravaloare prejudiciu cauzat, precum si a cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca in urma unui control efectuat de Curtea de Conturi Prahova la inceputul anului 2007, s-a constatat ca in perioada 2003-2004 s-au cheltuit nejustificat sume de bani in valoare totala de 5337,46 lei in scopul achizitionarii unor aranjamente florale in baza unor facturi fiscale false, achizitionare efectuata fictiv de catre parate.
La data de 30.06.2009 parata C.D.E. a formulat o intampinare invocand exceptia necompetentei materiale a judecatoriei atat timp cat litigiul viza raporturi de contencios administrativ, solicitand si respingerea actiunii in conditiile in care nu a avut ca atributii intocmirea unor documente contabile, iar deconturile efectuate au fost avizate de conducerea societatii.
Prin sentinta civila nr.7605 din data de 30.06.2009, a fost admisa exceptia necompetentei materiale si s-a dispus declinarea competentei de solutionare a actiunii in favoarea tribunalului, motivandu-se ca actiunea dedusa judecatii viza raporturi de munca, fiind un conflict de munca.
Pe baza probatoriilor administrate in cauza, prin sentinta civila nr.303 din data de 2 martie 2010 tribunalul a admis actiunea formulata de reclamanta SC Hale si Piete SA, in contradictoriu cu paratele si le-a obligat pe acestea in solidar la plata sumei de 5337,46 lei reprezentand prejudiciu creat societatii; a fost respinsa cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecata reprezentand taxa de timbru ca neintemeiata.
Prin decizia civila 991/13.05.2010, Curtea de Apel Ploiesti a admis recursurile declarate de parate, a modificat in parte sentinta in sensul ca a respins actiunea ca neintemeiata.
A mentinut in rest sentinta recurata.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Curtea a retinut ca paratele au fost salariatele reclamantei indeplinind functiile de dactilograf si respectiv inspector registratura iar in perioada 2003-2004, au achizitionat aranjamente florale de la diferite societati in numele reclamantei si pentru aceasta, ocazie cu care au fost intocmite ordine de deplasare, chitante, facturi, acte ce au fost semnate de catre cele doua parate si avizate de conducerea reclamantei, fiind achitata suma totala de 5337,46 lei.
In urma unui control efectuat s-a constatat caracterul fictiv al documentelor contabile sus mentionate intocmite de cele doua parate si inexistenta societatilor de la care ar fi achizitionat produsele.
Curtea a constatat ca in atributiile posturilor paratelor nu intrau decat activitati de curierat in sensul ca se deplasau la diferite societati comerciale cu care angajatorul colabora. Printre atributiile recurentelor nu se numarau si aceea de a verifica daca societatile comerciale de unde se cumparau aranjamentele florale existau in realitate, ci doar preluau produsele urmand ca documentele justificative sa fie luate in evidenta si verificate de catre reprezentantii intimatei care negociau de altfel si sponsorizarea.
Astfel, recurenta M.A.M. era delegata pentru cumpararea produselor conform facturii/contractului de sponsorizare. Dupa ce efectuau aceasta activitate de achizitionare a aranjamentelor florale, ordinele de deplasare erau semnate de catre un reprezentant din departamentele "verificat decont", "control financiar preventiv", "conducatorul unitatii". De asemenea, deconturile in baza carora s-au achizitionat aceste aranjamente florale erau semnate si verificate de sef serviciu financiar-contabil, control financiar preventiv si director economic.
Asa fiind, Curtea a constatat ca prima instanta a retinut eronat culpa paratelor in producerea prejudiciului reclamantei, motiv pentru care in conformitate cu disp. art. 312 alin. 1 Cod pr. civila, a admis recursurile, a modificat in parte sentinta in sensul ca a respins ca neintemeiata actiunea si a mentinut in rest sentinta recurata.