DREPT PENAL. FAPTA CARE NU PREZINTA GRADUL DE PERICOL SOCIAL CONCRET AL UNEI INFRACTIUNI. CRITERII DE APRECIERE IN PRIVINTA INFRACTIUNILOR RELATIVE LA VIATA SEXUALA.
In cazul infractiunilor privitoare la viata sexuala , in special cele comise asupra unor victime minore, la aprecierea gradului de pericol social concret al infractiunii se va tine seama de obiectul juridic special al infractiunii si de urmarea imediata constand in punerea in primejdie a dezvoltarii fizice si psihice a victimei , fiind necesar a se analiza intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii la momentul consumarii ori , dupa caz, al epuizarii acestor infractiuni, fara a se avea in vedere elemente ulterioare momentului consumativ, acestea din urma putand fi valorificate in operatiunea de individualizare judiciara a pedepsei. Decizia penala nr. 664, din 09.10.2009
Prin sentinta penala nr. 1324/16.12.2008 pronuntata de Judecatoria Moreni in baza art. 11 cpt. 2 lit. a cod procedura penala rap. la art. 10 lit. b1 cod procedura penala, s-a dispus achitarea inculpatului C.G. pentru infractiunea prevazuta de art.198 alin. 1 cu aplic.art. art. 41 alin. 2 cod penal.
In baza art. 181 cod penal rap. la art. 91 cod penal s-a aplicat inculpatului amenda administrativa in cuantum de 300 de lei.
Prin aceeasi sentinta penala, inculpata V.L.M. , a fost achitata in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b1 cod procedura penala pentru infractiunea prev. de art. 26 rap. la art. 198 alin. 1 , cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal.
In baza art.181 cod penal rap. la art. 91 cod penal a fost aplicata inculpatei amenda administrativa de 300 lei.
In cauza s-a luat act ca partea vatamata V. M. G. nu s-a constituit parte civila, iar in baza art. 192 alin. 1 cod penal inculpatii au fost obligati la plata cheltuielilor judiciare catre stat, inclusiv onorariile aparatorilor din oficiu.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond, pe baza probelor administrate, a retinut, in esenta, ca in perioada aprilie 2007 - mai 2008, inculpatul C.G. a intretinut in mod continuat acte sexuale cu minora V.M.G., cu consimtamantul acesteia si cunoscand ca minora are varsta de 12 ani , iar mama minorei, inculpata V.L.M., a inlesnit aceste relatii, fiind de acord cu ele si oferind partilor implicate o camera separata in domiciliul sau.
S-a mai retinut de prima instanta ca gradul de pericol social concret al faptelor comise de cei doi inculpati este redus avand in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptelor, inculpatii neactionand cu premeditare sau pe ascuns, relatiile sexuale dintre inculpat si partea vatamata au fost inlesnite de inculpata, desfasurandu-se si in casa tatalui inculpatului, si ca in prezent minora locuieste la inculpat, iar din relatia celor doi a rezultat si un copil.
A mai apreciat instanta de fond ca scopul urmarit de inculpat nu a fost unul de natura josnica, atata timp cat inculpatul a dorit o relatie de lunga durata cu minora-parte vatamata, asumandu-si responsabilitatile ce deriva din constituirea unei familii, lucru care momentan nu este posibil din cauza varstei prea mici a parti vatamate.
S-a mai apreciat de prima instanta ca nici scopul urmarit de mama partii vatamate nu a fost josnic, ca aceasta initial s-a opus relatiei dintre parti, dar ca ulterior a acceptat-o, ceea ce denota mai degraba, neputinta mamei de a se opune acestei relatii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Moreni, criticand-o pentru netemeinicie.
S-a sustinut ca solutia de achitare a inculpatilor este data pe baza unei interpretari gresite a criteriilor prevazute de art. 181 alin. 2 cod penal si ca prima instanta nu a tinut cont de probele existente la dosarul cauzei, probe ce reflecta cu certitudine mijloacele periculoase folosite de inculpati, scopul urmarit de acestia, imprejurarile comiterii faptei continuate si urmarile produse.
Prin decizia penala nr.87/25 mai 2009 pronuntata de Tribunalul Dambovita s-a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Moreni, impotriva sentintei penale nr. 1324/16.12.2008 pronuntata de Judecatoria Moreni, in dosarul nr. 2403/262/2008.
Pentru a dispune astfel , tribunalul a retinut ca in mod corect instanta de fond a stabilit situatia de fapt pe baza materialului probator administrat, si ca este fara putinta de tagada faptul ca inculpatul a avut cunostinta inca de la inceput ca minora avea 12 ani, ca relatiile sexuale cu aceasta sunt interzise de lege, dar cu toate acestea minora a parasit domiciliul parintilor sai si locuieste si in prezent la familia inculpatului.
De asemenea, un lucru este cert si in legatura cu nasterea minorului A.V., ca rezultat al relatiei dintre cei doi, inculpatul si partea vatamata intentionand sa se casatoreasca imediat ce legea va permite acest lucru avand in vedere varsta partii vatamate.
Tribunalul a constatat ca solutia criticata este una judicioasa in raport de situatia concreta existenta intre parti si ca in mod corect, instanta fondului a concluzionat in sensul ca inculpatul , desi a intretinut relatii sexuale cu minora, fapta sa nu prezinta in concret un grad de pericol social foarte ridicat, date fiind imprejurarile comiterii ei si comportamentul inculpatului.
Faptul ca in prezent exista un copil de cateva luni rezultat in urma relatiei dintre inculpat si partea vatamata nu poate fi ignorat in cauza, ca si atitudinea sincera si regretul manifestat de inculpatul C. G. sunt la baza solutiei de achitare adoptata de prima instanta.
A mai retinut tribunalul ca, in ceea ce-o priveste pe inculpata V. L. M., asa cum corect s-a analizat de prima instanta, se poate retine o oarecare participare a acestei la inlesnirea relatiei dintre fiica sa si inculpat, dar este putin probabil sa se creada ca a urmarit un scop josnic sau ascuns in aceasta actiune.
Varsta foarte frageda a minorei V. M. G. la inceputul relatiei ei cu inculpatul- 12 ani, a starnit in mod evident reactia familiei sale, familie care ulterior a acceptat relatia avand in vedere in special situatia partii vatamate care era insarcinata.
S-a apreciat de instanta de apel ca desi este adevarat ca aplicarea disp. art. 181 alin. 1 cod penal nu reliefeaza inexistenta faptelor comise, insa ele pot justifica aprecierea pericolului social al acestor fapte.
Aplicarea unor amenzi administrative celor doi inculpati fata de modul concret in care s-a desfasurat in timp activitatea inculpatilor,s-a apreciat de catre tribunal ca reprezinta o solutie mai mult decat adecvata circumstantelor reale si personale existente in cauza.
Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Dambovita, criticandu-le pentru nelegalitate si netemeinicie, pe considerentul gresitei achitari a inculpatilor,consecinta a gresitei aprecieri a gradului de pericol social al infractiunii.
In motivele scrise de recurs, se arata ca, atata timp cat relatiile sexuale dintre inculpat si partea vatamata minora au fost inlesnite de mama partii vatamate si se desfasurau cu acordul si in casa acesteia ,coroborat cu numarul mare de acte realizate in forma continuata de autor si de complice, instantele trebuiau sa aiba in vedere gravitatea faptelor,reflectata de modul concret de comitere,de consecintele produse si de varsta partii vatamate.
In acest sens,s-a aratat ca pericolul social concret al infractiunii savarsite este evident prin urmarea imediata produsa prin intretinerea raporturilor sexuale si anume starea de graviditate si nastere mai apoi a unui copil, de catre un alt copil, urmari care au primejduit dezvoltarea fizica si psihica a minorei.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea celor doua hotarari si pe fond condamnarea inculpatilor la pedeapsa inchisorii, cu aplicarea disp. art.81 c.penal.
Curtea, examinand hotararile recurate, in raport de criticile formulate, de actele si lucrarile dosarului, dar si din oficiu, in limitele motivelor de casare prevazute de art.385/9 alin.3 c.pr.penala, constata ca recursul este fondat, dupa cum se va arata in continuare:
Inculpatul C. G. a fost trimis in judecata prin rechizitoriu pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 198 al.1 c.p. cu aplic. art. 41 al.2 c.p., retinandu-se ca in intervalul aprilie 2007- mai 2008, a intretinut in mod continuat acte sexuale cu partea vatamata V. M. G., cunoscand ca aceasta nu a implinit varsta de 18 ani, respectiv imprejurarea ca la acea data minora avea varsta de 12 ani.
Inculpata V. L. M., mama partii vatamate minore, a fost trimisa in judecata prin acelasi act de acuzare pentru comiterea infractiunii prev. de art. 26 rap. la art. 198 al.1 c.p. cu aplic. art. 41 al.2 c.p., constand in aceea ca in intervalul aprilie - noiembrie 2007 a ajutat la savarsirea de catre inculpatul C. G. a infractiunii prev. de art. 198 al.1 c.p. cu aplic art. 41 al.2 c.p.
Instantele au retinut in mod corect si complet situatia de fapt si,sub acest aspect,au realizat o corecta apreciere si interpretare a mijloacelor de proba administrate pe parcursul procesului penal.
Pe baza acestor mijloace de proba, in mod corect s-a retinut si rezulta ca in perioada aprilie 2007 - mai 2008, inculpatul C. G. a intretinut in mod continuat acte sexuale cu partea vatamata minora V.M.G.,in varsta de 12 ani, cu consimtamantul acesteia si cunoscand varsta minorei.
Acesta relatii sexuale au avut loc in domiciliul minorei,cu stiinta si cu consimtamantul mamei acesteia, inculpata V. L. M.,care a inlesnit aceste relatii, fiind de acord cu ele si oferind partilor implicate o camera separata in domiciliul sau.
Existenta faptelor este in afara oricarei indoieli, fiind confirmata de altfel, inclusiv de declaratiile constante de recunoastere ale inculpatului C. G., acestea coroborandu-se pe deplin cu declaratiile partii vatamate V. M. G. si ale martorului V. N., tatal minorei.
Asa fiind, existenta faptelor si savarsirea lor cu vinovatie de catre inculpati au fost in mod judicios stabilite de catre instante, insa in cauza s-a realizat o gresita aplicare a disp. art. 18/1 c.p., apreciindu-se in mod gresit faptul ca infractiunile comise de inculpati nu prezinta gradul de pericol social cerut de lege si deci ca ar justifica aplicarea unei sanctiuni administrative.
Dupa cum se remarca in considerentele hotararilor atacate, instantele s-au preocupat in mod excesiv de evidentierea consecintelor ulterioare savarsirii faptelor, constand in nasterea, de catre partea vatamata minora V. M. G., a minorului A. V., la data de 28.09.2008, motivandu-se lipsa gradului de pericol social al infractiunilor prin aceea ca inculpatul C. G. si partea vatamata minora ar fi intentionat sa se casatoreasca, locuind impreuna si in prezent.
Aceste aspecte, incontestabile de altfel, nu pot conduce insa la inlaturarea din continutul constitutiv al infractiunilor deduse judecatii , a urmarilor imediate produse prin savarsirea acestor fapte,urmari care se concretizeaza asa cum de altfel au fost avute in vedere de catre legiuitor, in insasi punerea in primejdie a dezvoltarii fizice si psihice a partii vatamate minore.
Obiectul juridic special al infractiunii prevazute de art. 198 al.1 c.p. il constituie relatiile sociale privitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a minorului care nu a implinit varsta de 15 ani, tinandu-se seama de faptul ca practicarea unor relatii sexuale sub aceasta limita de varsta ar putea determina producerea unor consecinte negative atat in plan psihic, cat si sub aspectul dezvoltarii fizice, generate de insuficienta dezvoltare fizica si maturizare psihica a unui minor care nu a implinit aceasta varsta, astfel incat acesta ar putea fi cu usurinta determinat sa accepte realizarea unor acte sexuale din considerente legate de lipsa sa de experienta de viata.
In aceste conditii, desi consimtamantul minorului la practicarea unor astfel de acte sexuale a fost totusi exprimat, un atare consimtamant nu poate fi considerat valabil atata vreme cat provine de la o persoana lipsita de capacitate de exercitiu.
Or, tocmai aceste elemente au fost avute in vedere de legiuitor la incriminarea si sanctionarea infractiunii prev. de art. 198 al.1 C.p., fiind lesne de observat ca si tratamentul sanctionator al acesteia este egal cu cel aplicat violului, in forma tip, respectiv pedeapsa principala de la 3 la 7 ani.
In speta, din examinarea ansamblului probator examinat, rezulta cu certitudine intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, curtea observand ca in mod gresit instantele si-au axat argumentarea pe consecintele produse ulterior momentului epuizarii infractiunilor, fara a tine seama de imprejurarea ca, la momentul la care s-au epuizat actele materiale componente ale formei continuate, aceste fapte intruneau pe deplin toate elementele constitutive ale infractiunii, inclusiv pe cel privind gradul de pericol social cerut de lege, pentru a justifica aplicarea unei sanctiuni penale si nu administrative.
Or, instantele au dat o interpretare gresita criteriilor legale prevazute de art. 18/1 al.2 c.p. ignorand numarul mare de acte materiale realizate in forma continuata, care caracterizeaza mijloacele folosite ca periculoase, dar si modul de savarsire al faptelor, imprejurarile in care s-au comis, respectiv in domiciliul minorei, fara a observa ca potrivit depozitiei martorului V. N., insasi inculpata V.L. M. intretinea relatii extraconjugale cu martorul C. G., in acelasi domiciliu, in prezenta sotului ei, fiind deci total dezinteresata de impactul acestora asupra dezvoltarii psihice a partii vatamate minore.
Practic, instantele au conferit valente exclusive urmarilor constand in nasterea de catre partea vatamata minora a unui copil, precum si intentiilor de intemeiere in viitor a unei familii, ignorandu-se insa, urmarea imediata produsa prin savarsirea faptelor deduse judecatii, care a primejduit dezvoltarea fizica si psihica a minorei si minimalizandu-se natura faptei si calitatea speciala a subiectului pasiv.
S-a mai omis a se avea in vedere si imprejurarea ca insasi nasterea minorului A. V. de catre partea vatamata minora,este tot o consecinta directa a savarsirii faptelor si deci acest aspect,in loc sa atenueze gradul de pericol social concret al faptelor, dimpotriva,imprima acestora un caracter grav atata timp cat nasterea-proces fiziologic complex-a survenit cand partea vatamata avea o varsta extrem de frageda,existand serioase indoieli asupra constientizarii ,de catre aceasta,a importantei unui asemenea moment.
Nu in ultimul rand,prin aceasta, s-a pus in pericol si mai accentuat dezvoltarea fizica si mai ales psihica a minorei,stiut fiind ca declansarea nasterii,sub o anumita limita de varsta,primejduieste in mod evident atat echilibrul organismului unei minore,cat si integrarea sa sociala ulterioara , in acest sens fiind remarcata si abandonarea cursurilor scolare de catre minora, aspecte care pledeaza tot in sensul aprecierii faptelor ca intrunind gradul de pericol social avut in vedere de legiuitor.
In aceste conditii, curtea constata ca instantele in mod gresit au dispus achitarea inculpatilor, fiind incident cazul de casare prevazut de art. 385/9 pct.18 c.p.p.in sensul ca in cauza s-a comis o eroare grava de fapt, avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite de achitare a inculpatilor, prin aprecierea eronata a lipsei gradului de pericol social al infractiunilor.
In consecinta, recursul va fi admis si in baza art. 385/15 pct.2 lit. d c.p.p. se vor casa atat sentinta, cat si decizia atacata si se va dispune condamnarea inculpatilor pentru infractiunile pentru care au fost dedusi judecatii, la cate o pedeapsa situata la limita minima prevazuta de textul legal incriminator, curtea apreciind ca toate elementele ce au fost retinute de catre instantele anterioare ca avand aptitudinea de a inlatura gradul de pericol social concret cerut de lege, pot fi relevate drept circumstante reale ale savarsirii faptei si respectiv personale ale inculpatilor, care sa justifice concluzia potrivit careia scopul pedepsei poate fi atins in concret si fara executare, in regimul prevazut de art. 81 c.p.