Aprecierea relei-credinte a inculpatului in neplata pensiei de intretinere trebuie sa rezulte din mijloacele de proba administrate in cauza, ea neputand fi prezumata.
Prin sentinta penala nr. 152/29 martie 2005, Judecatoria Valenii de Munte in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d cod pr.penala, a dispus achitarea inculpatului D. F.pentru infractiunea de abandon de familie, fapta prev. si ped. de art. 305 alin. 1 lit. c cod penal.
Prin aceeasi sentinta a fost obligata partea vatamata V. L. la plata sumei de 250.000 lei ROL cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, respingand actiunea formulata de aceeasi parte civila.
Pentru a pronunta o atare sentinta, prima instanta a retinut ca prin sentinta civila nr. 2208/17 octombrie 2001 Judecatoria Valenii de Munte, a dispus obligarea inculpatului D. F. la plata unei pensii lunare de intretinere in procent de ¼ din venitul sau net, in favoarea minorei A.G., incepand cu data de 17 octombrie 2001, si pana la majoratul acesteia.
A mai aratat aceeasi instanta ca la acea data, inculpatul era incadrat in munca, la U.M. 01375 Ploiesti.
Ulterior pensia de intretinere fixata pentru minora a fost majorata prin sentinta civila nr. 1058/13 iunie 2004 a aceleiasi instante, la cuantumul de 700.000 lei lunar, incepand cu data de 18 iunie 2004, si pana la majoratul acesteia.
Inculpatul in perioada 2003-2004, a achitat cu titlu de pensie de intretinere pentru aceasta minora, sumele de 1.000 ROL, in octombrie 2003, 3.900.000 lei ROL in septembrie 2004, 1.600.000 ROL in noiembrie 2003 si 850.000 ROL in noiembrie 2004.
Prima instanta a mai motivat ca prin sentinta penala nr. 375/4 septembrie 2003, a Judecatoriei Valenii de Munte, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie, pedeapsa care a fost suspendata conditionat de la executare.
Aceasta hotarare penala a ramas definitiva, prin decizia nr. 1202/12 noiembrie 2003, a Tribunalului Prahova.
S-a mai aratat in aceeasi sentinta ca inculpatul incepand cu anul 2002 nu si-a mai desfasurat activitatea la U.M. 01375 Ploiesti, astfel ca obligatia de plata stabilita prin sentinta nr. 2208/2001 a Judecatoriei Valenii de Munte, se referea in mod expres la aceasta unitate, situatie in care incepand din acest an el nu mai avea obligatia de a plati pensia pana la data de 18 iunie 2004, cand printr-o noua hotarare s-a stabilit suma de 700.000 lei cu titlu de pensie.
Inculpatul, pentru perioada iunie-noiembrie 2004, s-a aratat in aceeasi sentinta ca nu a achitat integral pensia de intretinere de 700.000 lei lunar, el platind numai 500.000 lei la 18 octombrie 2004, si 850.000 lei in noimebrie 2004, precum si 1.500.000 lei la 28 ianuarie 2005 si 1.000.000 lei la 17 februarie 2005.
S-a mai motivat in aceeasi sentinta ca inculpatul nu este incadrat in munca lucrand ca zilier, si obtinand venituri variabile, fiind suferind de epilepsie.
Raportat la cele aratate mai sus, judecatoria a statuat ca inculpatul nu a dat dovada de rea credinta, prin neachitarea pensiei de intretinere, situatie fata de care in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d cod pr.penala a dispus achitarea lui.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Valenii de Munte, criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.
Tribunalul Prahova prin decizia nr. 747/17 octombrie 2005 a sectiei penale, a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Valenii de Munte.
Pentru a pronunta o atare decizie tribunalul a retinut ca in speta nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie, deoarece in speta nu rezulta reaua credinta a inculpatului D. F. in executarea obligatiei de intretinere.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova ca fiind netemeinica si nelegala.
S-a pretins de Parchet ca in mod gresit instantele anterioare au pronuntat achitarea inculpatului, acestea aflandu-se intr-o grava eroare de fapt, pentru infractiunea de abandon de familie in stare de recidiva (art. 37 lit. a cod penal).
In acest context s-a mai sustinut ca in mod eronat faptei retinute in sarcina inculpatului ii lipseste latura subiectiva, intentia.
S-a solicitat de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova, admiterea recursului sau, casarea celor doua hotarari anterioare, condamnarea inculpatului pentru infractiunea de abandon de familie prev. si ped. de art. 305 lit. b cod penal dar inculpatului sa-i fie aplicate dispozitiile art. 305 alin. 4 cod penal referitoare la suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
Critica este nefondata.
Atat din actele existente la dosar cat si cele depuse in recurs (f.28-39 d.ap.), inculpatul D. F. a facut dovada platii integrale a pensiei de intretinere la care a fost obligat pentru minora, catre partea vatamata V.L. in conditiile in care starea sa de sanatate nu i-a permis sa munceasca in mod permanent, si deci sa realizeze in mod constant venituri, fiind suferind de epilepsie.
In atare conditii in mod corect instantele anterioare au retinut ca in speta nu se poate vorbi de rea-credinta in neplata pensiei de intretinere,la care a fost obligat inculpatul pentru minora.
Drept consecinta, curtea a respins recursul ca nefondat in baza art. 385/15 pct. 1 lit. b cod procedura penala.