Taxa de poluare. Compatibilitatea dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008 cu dispozitiile dreptului comunitar. Decizie nr. 1402 din data de 03.07.2009
pronunțată de Curtea de Apel Suceava

Prin cererea adresata Tribunalului Botosani - Sectia comerciala, contencios administrativ, inregistrata sub nr. 628/40/2009 din 09.02.2009, reclamantul G.M. a solicitat, in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor - Directia Generala a Finantelor Publice Botosani, obligarea acestuia la restituirea taxei de poluare achitata pentru inmatricularea autoturismului proprietatea sa, cumparat din Germania.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a cumparat un autoturism din Germania si a fost obligat sa plateasca taxa de poluare in vederea inmatricularii autoturismului, taxa care contravine dispozitiilor art. 28 din Tratatul Uniunii Europene, ceea ce atrage raspunderea statului pentru nerespectarea dispozitiilor art. 10 din tratat, potrivit carora autoritatile statului au obligatia de a lua toate masurile destinate executarii dreptului comunitar.
Paratul, legal citat, a depus intampinare la dosar prin care a solicitat respingerea actiunii intrucat taxa de poluare a fost achitata in baza O.U.G. nr. 50/2008 care prevede o noua formula de calcul si are ca scop finantarea unor proiecte privind protectia mediului si aplicarea principiului potrivit caruia poluatorul plateste.
Prin sentinta nr. 438 din 1 aprilie 2009, Tribunalul Botosani a respins cererea ca nefondata, retinand, in esenta ca, aceasta taxa a fost stabilita in baza elementelor de calcul prevazute de Ordonanta de Urgenta nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.
Taxa de poluare pentru autovehicule se achita la prima inmatriculare a autoturismului in Romania si la stabilirea ei se au in vedere mai multe elemente de calcul si anume valoarea combinata a emisiilor de CO2, taxa specifica exprimata in Euro/1 g CO2, capacitatea cilindrica, taxa specifica pe cilindri si cota de reducere a taxei care are in vedere vechimea autoturismului exprimata in ani, de rulajul mediu anual, de starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului. Aceasta taxa se achita inainte de prima inmatriculare a autoturismelor noi si a autoturismelor second - hand cumparate din UE.
Curtea Europeana de Justitie a admis insa ca statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice daca acest sistem de taxare nu intra sub incidenta art. 90 din Tratatul Uniunii Europene, adica respecta conditia de a nu fi discriminatorie. De observat ca taxa de poluare este obligatorie la prima inmatriculare in circulatie in Romania a autoturismelor noi sau second - hand.
Pe de alta parte, taxa de prima inmatriculare, sub denumiri diferite, se percepe in aproape toate statele Uniunii Europene si se calculeaza in functie de valoarea reala a autovehiculului (Polonia), pretul facturat (Austria), procent din pretul masinii (Finlanda) sau taxa fixa (in Spania).
Unele state europene au fost sanctionate in procedura de infrigement pentru modalitatea de percepere a taxei, insa la pronuntarea solutiilor s-a avut in vedere obligatia efectuarii unor inspectii tehnice numai pentru autovehicule importate (cauza C - 170/07 Comisia vs.Polonia), fie au un criteriu unic incheiat pe vechime (C 74/ Comisia vs. Grecia), fie pot fi inmatriculate numai daca respecta anumite dispozitii in materie de emisii poluante si emisii sonore (C - 527/07 Comisia vs. Austria).
Din acest punct de vedere, taxa astfel perceputa nu este discriminatorie intrucat priveste numai prima inmatriculare, indiferent de provenienta, nu si eventuale revanzari pe teritoriul Romaniei.
Impotriva sentintei a declarat recurs reclamantul Grigoriu Mihai aratand ca O.U.G nr. 50/2008 este contrara art. 90 TCE, intrucat este destinata sa minimizeze introducerea in Romania a unor autovehicule second-hand deja inmatriculate in alt stat membru UE, favorizand vanzarea de masini second-hand deja inmatriculate .
Recursul a fost respins ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
Fara indoiala, atat prin cererea introductiva de instanta cat si prin recursul ce face obiectul prezentei cauze, recurentul a reclamat incompatibilitatea dreptului national, O.U.G. nr. 50/2008 cu dispozitiile dreptului comunitar, respectiv cu art. 90 alin. 1 TCE, sub acest aspect instanta fondului raspunzand criticilor petentului, raspuns pe care instanta de recurs urmeaza a-l detalia in prezenta hotarare.
Se cuvine pentru inceput sa stabilim locul pe care disp. art. 90 alin. 1 TCE il ocupa in sistemul prevazut de Tratat. Iar acesta este, in opinia unanima a literaturii de specialitate, acela de a impiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25 TCE, respectiv realizarea unei uniuni vamale si a unei piete unice.
Asadar, daca art. 23 stabileste faptul ca sunt interzise, in relatiile dintre statele membre, taxele vamale la import si export si a oricaror taxe cu efect echivalent, art. 90 alin. 1 TCE interzice taxarea interna discriminatorie. Mai exact, asa cum a aratat Curtea Europeana de Justitie in cauza C- 393/04 si C-41/05 Dir Liquide Industries Belgium, par.55 "art. 90 reglementeaza dispozitiile referitoare la stabilirea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricaror forme de protectie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaza produsele provenite din alte state membre".
Taxa de poluare introdusa prin dispozitiile OUG nr. 50/2008 reprezentand o exprimare a suveranitatii statale sub forma dreptului de a stabili taxe si impozite, ceea ce constituie obiectul analizei in aceasta cauza nu poate fi decat verificarea identitatii de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralitatii taxei.
Iar aceasta analiza nu poate sa inceapa decat de la a observa ca, verificarea neutralitatii taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare inmatriculate deja in statul membru, carora deja le-a fost aplicata taxa. Aceasta pentru ca, asa cum afirma Curtea Europeana de Justitie in cauza C-290/2005, Akos Nadasdi si C-333/2005, "o comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie in statul membru inainte de intrarea in vigoare a legii privind taxele de inmatriculare nu este relevanta. Scopul art. 90 nu este acela de a impiedica statele membre sa introduca noi impozite sau sa schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente". Si nu este inutil de observat ca aceasta hotarare a Curtii a fost pronuntata la cererea unei instante din Ungaria, tara care, la data intrarii in UE, se afla in aceeasi pozitie ca si Romania, aceea de a nu fi avut anterior o taxa de prima inmatriculare (sau echivalenta), asa incat valoarea reziduala a acesteia sa fie inclusa in pretul autoturismelor aflate in circulatie cu care intra in concurenta autoturismele second-hand nou importate (acestea din urma fiind dezavantajate prin faptul ca includ valoarea reziduala a taxei, avand teoretic un pret mai ridicat).
Prin urmare, eventualul caracter discriminatoriu al disp. OUG nr. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate in Romania si cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele inmatriculate in Romania inainte de 01.01.2007 si nici cu privire la autovehiculele inmatriculate in perioada 01.01.2007 - 01.07.2008, supuse taxei de prima inmatriculare. Asa incat, speculatiile recurentului cu privire la favorizarea vanzarii de autoturisme second-hand deja inmatriculate in Romania nu pot fi luate in considerare, trimiterea la cauza C-193/85 fiind, de asemenea, nerelevanta.
Acestea fiind premisele, Curtea a trebuit sa analizeze in fapt, daca taxa de poluare impusa autovehiculelor second-hand importate dintr-un stat membru, depaseste sau nu cuantumul valorii reziduale a taxei de prima inmatriculare deja incorporata in valoarea autovehiculelor similare deja inmatriculate in Romania. Din aceasta perspectiva, comparatia poate fi facuta "exempli gratia" intre un autoturism inmatriculat in Romania dupa 01.07.2008, cu plata taxei de poluare introdusa prin OUG nr. 50/2008 si un alt autoturism second-hand importat din statele membre si inmatriculat in Romania la data de 01.11.2008. (De asemenea, in baza aceluiasi rationament al Curtii dupa modificarea OUG nr. 50/2008, comparatia poate privi doua autoturisme inmatriculate sub acelasi regim fiscal, astfel incat dublarea sau triplarea taxei de poluare nu incalca norme comunitare decat daca este insotita de o exceptare a anumitor autovehicule de la plata acestei taxe sau de impunerea unor categorii de autovehicule la o taxa mai mica sau mai mare, dupa caz). Iar analiza, potrivit rationamentului Curtii Europene de Justitie din cauza C-47/1988, Comisia c. Danemarca, trebuie sa porneasca de la premisa ca valoarea autovehiculului nou este compusa din pretul acestuia, la care se adauga taxa de prima inmatriculare. Raportul dintre cele doua componente se pastreaza constant pe toata durata de functionare a autovehiculului. Spre exemplu, la momentul la care valoarea autovehiculului a scazut cu 50%, atat valoarea reziduala a pretului platit cat si valoarea reziduala a taxei de prima inmatriculare platita, se vor diminua cu acelasi procent, respectiv cu 50%. In consecinta, o taxa de prima inmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar (ca vechime, motorizare), dar importat dintr-un stat membru trebuie sa aiba un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de prima inmatriculare platita pentru acelasi autovehicul in stare noua.
Sigur, evaluarea deprecierii unui autoturism poate fi extrem de dificila, ceea ce a condus legiuitorul roman la utilizarea unei grile de calcul, care insa nu este incompatibila cu dreptul comunitar. Aceasta pentru ca, asa cum a retinut Curtea Europeana de Justitie in cauza C-393/1998, Antonio Gomes Valente c. Fazenda Publica, deprecierea exacta a unui autovehicul nu poate fi calculata decat printr-o expertiza individuala. Cu toate acestea, datorita faptului ca un astfel de sistem este prea impovarator pentru statul membru ce impune o astfel de taxa, Curtea a admis totusi si posibilitatea impunerii taxei de prima inmatriculare, potrivit unei grile fixe de impozitare, ce ar putea sa aiba in vedere diverse criterii in baza carora sa se poata realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cat mai apropiata de realitate (vechimea autovehiculului, numarul de kilometri parcursi, tipul de motor, starea autovehiculului, modelul autovehiculului, etc.). Curtea a apreciat ca si un astfel de sistem va fi compatibil cu art. 90 CE doar daca garanteaza in absolut toate cazurile (fara nici o exceptie) ca taxa aplicata nu depaseste cuantumul valorii reziduale deja incorporate in valoarea autovehiculelor similare deja inmatriculate in statul membru respectiv. Curtea a mai precizat ca un astfel de sistem poate garanta neutralitatea absoluta a taxei, daca respecta trei cerinte:
a. sa nu creeze o discriminare intre bunurile importate si cele autohtone;
b. sistemul sa fie suficient de precis, astfel incat in baza acestuia sa se poata realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cat mai aproape de realitate;
c. cel caruia i se impune taxa sa aiba la dispozitie o cale de atac in fata instantelor nationale in ipoteza in care considera ca valoarea deprecierii calculate in baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realitatii. Pentru exercitarea eficienta a dreptului la actiune, cel interesat ar trebui sa cunoasca factorii in functie de care au fost stabilite procentele de depreciere.
Analizand din aceasta perspectiva OUG nr. 50/2008, Curtea observa ca actul normativ in discutie respecta cerintele impuse de rationamentul instantei comunitare si in consecinta nu contravine Tratatului.
Astfel, asa cum rezulta din disp. art. 3 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, toate autovehiculele sunt supuse taxei de poluare, exceptarile prev. de art. 3 alin. 2 din ordonanta vizand nu provenienta ci destinatia autovehiculelor.
Sistemul este suficient de precis, acesta continand elemente legate de norma de poluare, emisa de CO2, capacitatea cilindrica dar si o grila de reducere a taxei, extrem de vasta prin categorii de "varsta" a autovehiculelor, apta sa produca un calcul al deprecierii autoturismului foarte aproape de rezultatul pe care o expertiza individuala l-ar putea revela. Iar aceste criterii au fost deja recunoscute de CEJ ca fiind criterii obiective care pot fi folosite intr-un sistem de taxare bazat pe o grila de impozitare (Cauza C-290/2005, Akos Nadasdi, par.52).
In fine, cel care considera ca valoarea deprecierii calculata pe baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realitatii, are in disp. art. 10 din ordonanta, o cale eficace de a contesta masura deprecierii, respectiv o procedura judiciara in cadrul careia poate obtine expertizarea tehnica a caracteristicilor autovehiculului rulat.
In consecinta, in temeiul art. 312 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.