SANCTIUNE DISCIPLINARA. APRECIEREA EXISTENTEI ABATERII DISCIPLINARE, RAPORTAT LA PREVEDERILE CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCA Decizie nr. 419 din data de 19.09.2005
pronunțată de Curtea de Apel Suceava

Prin actiunea adresata Tribunalului Botosani si inregistrata la data de 10.01.2005, reclamanta B.L., in contradictoriu cu parata S.C. "E" SA Botosani, a solicitat anularea deciziei nr. 392/10.12.2004, prin care a fost sanctionata disciplinar cu 10% pe trei luni a salariului de baza si a indemnizatiei de conducere, in temeiul art. 264 lit. e din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii).
Reclamanta a solicitat, in principal, inlaturarea sanctiunii disciplinare aplicata iar, in subsidiar, inlocuirea acestei sanctiuni cu cea a avertismentului.
In motivarea actiunii, reclamanta a sustinut ca este angajata la parata pe functia de sef centru relatii cu clientii, iar prin decizia contestata a fost sanctionata disciplinar pe motiv ca nu si-ar fi indeplinit doua dintre atributiile de serviciu privind o alta angajata, T. D.
A mai sustinut ca decizia atacata este nelegala, ca nu a semnat o fisa de serviciu care sa corespunda noului post, iar fisa postului anterior si-a incetat valabilitatea.
Reclamanta a mai aratat ca sanctiunea aplicata este prea severa, fiind sanctionata doar o singura data anterior, cu "avertisment", dar care sanctiune a fost anulata prin sentinta pronuntata in dosarul nr. 4673/2004 a Tribunalului Botosani; ca sanctiunea aplicata este disproportionata in raport cu gravitatea faptei si de imprejurarile in care se pretinde a fi savarsita.
Prin intampinare, parata a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, aratand ca sustinerile reclamantei privitoare la fisa postului nu corespund realitatii; ca a fost numita sef centru de relatii cu clientii (C.R.C.) prin decizia nr. 40/28.02.2001, iar fisa postului a primit-o sub semnatura la data de 10.11.2003; ca, de altfel, reclamanta recunoaste savarsirea abaterii pentru care a fost sanctionata, pentru neindeplinirea sarcinilor specifice pozitiei sale - organizare, coordonare si control a activitatii centrului; ca in calitatea sa avea obligatia sa sesizeze angajatorul asupra actelor de indisciplina ale subordonatilor.
Prin sentinta nr. 426/2.03.2005 a Tribunalului Botosani - sectia civila, s-a admis actiunea reclamantei si s-a anulat decizia nr. 392/10.12.2004 emisa de parata.
A fost obligata parata sa plateasca reclamantei suma de 4.000.000 lei, cheltuieli de judecata si sa restituie reclamantei suma de 4.484.145 lei, retinuta din salariu ca urmare a sanctiunii aplicata prin decizia contestata.
Instanta de fond a retinut ca reclamanta a fost sanctionata disciplinar cu reducerea salariului cu 10% pe 3 luni, cat si a indemnizatiei de conducere, in temeiul art. 264 lit. e din Codul muncii, pentru neindeplinirea atributiilor de organizare, coordonare si control a activitatii subordonatilor privind prezenta la serviciu si respectarea disciplinei la locul de munca; nesesizarea conducatorului recurentei a unor acte de indisciplina a subordonatilor, in speta T. D., care a absentat in zilele de 7,8, si 11 octombrie 2004; acordarea nelegala a concediului fara plata pentru aceasta salariata.
Apreciind ca nelegala decizia contestata, instanta de fond a facut referire la prevederile art. 2.37 din contractul colectiv de munca, potrivit carora "pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concediu fara plata, care cumulate intr-un an nu pot depasi 30 de zile calendaristice", si numai in cazuri exceptionale se cere acordul atat al organizatiei sindicale, cat si aprobarea conducerii cand durata acestor concedii poate depasi 3o de zile, asa cum se prevede in alin. 2 al aceluiasi text, ceea ce, in speta, nu este cazul, instanta de fond apreciind ca parata a facut in mod gresit o astfel de incadrare a situatiei de fapt.
In considerentele sus-mentionatei sentinte se mai retine ca nici sustinerea paratei in sensul ca reclamanta a acordat nelegal concediu fara plata subordonatei sale nu este pertinenta fata de prevederile art. 5.1.3 din Regulamentul intern; ca potrivit art. 5.1.4 din acelasi regulament "invoirea salariatilor de catre conducerea fiecarei subunitati este permisa numai in situatii deosebite ivite in viata acestora, cu distribuirea preciza a sarcinilor catre ceilalti membri ai colectivului de munca".
S-a retinut, de asemenea, ca cererea de concediu fara plata a salariatei T. D. este justificata de o situatie deosebita si, mai mult, din cererea de incetare a contractului de munca in temeiul art. 55 lit.b din Codul muncii pentru aceleasi motive: probleme stringente de sanatate; ca imprejurarea ca cererea a fost depusa la o data ulterioara nu este de natura a inlatura aspectele prevederilor art. 5.1.4 din Regulamentul intern, cu atat mai mult cu cat aceasta formalitate a fost acoperita prin cererea proriu - zisa, cuprinzand intreaga perioada de concediu fara plata.
Impotriva sus-mentionatei sentinte civile, parata S.C. "E." SA Botosani a declarat recurs.
In motivarea acestuia, recurenta a criticat sentinta pentru ca instanta de fond, printr-o interpretare gresita a dispozitiilor legale aplicabile raporturilor de munca a motivat ca acordarea concediului fara plata pe 30 de zile angajatilor este de competenta conducatorului locului de munca al unei subunitati - centru, atelier, birou etc. limitand astfel nelegal competenta, atributiile angajatorului numai pentru situatii de exceptie, respectiv pentru concedii fara plata mai mari de 30 de zile.
In acest sens, recurenta a sustinut ca art. 2.37 din contractul colectiv de munca prevede dreptul salariatilor la concediu fara plata acordat de directorul sucursalei, iar pentru situatii deosebite concedii mai mari de 30 de zile, cu consultarea sindicatului.
Recurenta mai arata ca abaterea disciplinara a reclamantei consta in aceea ca, in calitate de sefa a centrului de relatii cu publicul nu a verificat, nu a coordonat activitatea subordonatilor, a acoperit abateri disciplinare (cazul salariatei T.D.) savarsita de aceasta, pontarea in foaia colectiva de prezenta ca fiind in concediu fara plata si a zilelor de absente nemotivate (7,8 si 11.10.2004) si, nu in ultimul rand, pontarea si acordarea nelegala a concediului fara plata unei angajate, fara aprobarea conducatorului sucursalei.
Examinand recursul de fata, curtea il constata intemeiat.
Astfel, concentrand situatia de fapt si raportand-o la motivele pentru care reclamantei i s-a aplicat sanctiunea disciplinara prev. de art. 264 lit. e din Codul muncii, curtea retine ca reclamanta a savarsit abaterea disciplinara pentru care a fost sanctionata pentru ca, in baza unei cereri inregistrata la C.R.C. la data de 12 octombrie 2004, cerere prin care salariata T. D. solicita concediu fara plata pentru perioada 7.10.2004 - 7.11.2004, a pontat-o nelegal in foaia de prezenta a centrului ca fiind in concediu fara plata pentru perioada 7.10. - 29.10.2004, fara ca cererea de concediu fara plata sa fi fost semnata de T. D., fara ca cererea sa poarte rezolutia reclamantei si rezolutia de aprobare a conducatorului sucursalei, reclamanta incalcand astfel atributiile proprii de serviciu, asa cum sunt inserate acestea in Regulamentul intern - art. 5.1.3.; 6.4 lit. b; 6.7.lit g si contractul colectiv de munca - art. 5.7 alin. 1 lit. a.
Nelegalitatea intocmirii de catre reclamanta a foii colective de prezenta consta si in aceea ca, desi salariata T. D. a absentat nemotivat de la serviciu in zilele de 7,8 si 11 octombrie 2004, reclamanta a pontat-o tot in concediu fara plata.
Fata de cele retinute mai sus, in baza probatoriului complex administrat in cauza, nu se poate retine ca reclamanta nu ar fi savarsit abaterea disciplinara pentru care a fost sanctionata, motiv pentru care curtea, avand in vedere prevederile art. 312 alin. 1 rap. la art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, va admite recursul paratei, va modifica in totalitate sentinta si in rejudecare pe fond, va respinge, ca nefondata, actiunea formulata de reclamanta B. L. impotriva deciziei nr. 392/10.12.2004 emisa de parata S.C. "E." SA Botosani.