Auditori de justitie. Spor de confidentialitate.
Legea nr. 303/2004: art.16, 19
Decizia nr. 46/2008 a I.C.C.J.-sectiile unite
Prin Decizia nr. 46/15.12.2008 I.C.C.J. a statuat ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15% calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Or, asa cum reiese expres din dispozitivul acestei decizii beneficiarii acestui spor sunt categoriile profesionale mentionate expres si limitativ, printre care nu se regasesc si auditorii de justitie.
Simplul fapt ca bursa auditorilor pentru justitie este corelata, prin lege, cu valoarea indemnizatiei brute lunare prevazute pentru judecatorii si procurorii stagiari, nu este de natura sa asimileze aceasta bursa cu indemnizatia mentionata, fiecare dintre aceste doua categorii de venituri salariale ramanand guvernate de norme specifice.
Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr. 550/19 aprilie 2010.
Prin actiunea de dreptul muncii inregistrata la Tribunalul Alba sub dosar nr. 4668/107/2009, reclamantele: C.M si D.O. i-a chemat in judecata pe paratii: I.N.M., C.S.M. si C.A. ALBA IULIA, solicitand obligarea paratilor la:
-recunoasterea si plata sporului de confidentialitate de 15 % din indemnizatia bruta lunara din 01.10.2006 si pana la 31.07.2008 si dobanda legala aferenta, de la data cererii si pana la data platii efective;
-efectuarea mentiunilor corespunzatoare in carnetul de munca.
In motivarea, in fapt, a actiunii lor, reclamantele arata ca in perioada indicata au avut calitatea de auditori de justitie la I.N.M. si ca atata vreme cat urmare promovarii examenului de absolvire a I.N.M. se considera ca au avut retroactiv calitatea de judecator se impune a li se acorda si drepturile salariale aferente acestei functii, printre care si cele conferite prin decizia nr. 46/2008 pronuntata de I.C.C.J. prin care s-a admis recursul in interesul legii.
Justifica calitatea procesuala a paratilor pe faptul ca I.N.M. a fost cel care a asigurat plata indemnizatie cu caracter salarial; bugetutul acestui institut este cuprins distinct potrivit Legii nr. 317/2007 in bugetul C.S.M., presedintele C.S.M. avand rolul de ordonator principal de credite, iar Curtea de apel Alba Iulia este abilitata sa efectueze cuvenitele mentiuni in carnetul de munca.
In privinta dobanzii legale se apreciaza ca reprezinta beneficiul nerealizat de reclamante ca urmare a lipsei de folosinta asupra sumelor de bani care li se cuvin.
In drept se invoca: Hotararea C.S.M. nr.127/2007, art. 59 alin.2 din Legea nr.317/2004, Decizia nr. 46/2008 a I.C.C.J., Legea nr. 303/2004, O.U.G.nr. 27/2006.
Prin intampinarea depusa de paratul I.N.M se solicita respingerea actiunii, aratand ca auditoriii de justitie nu sunt mentionati in Decizia pronuntata de I.C.C.J. in solutionarea R.I.L, iar potrivit art. 17 din Legea nr. 303/2004 acestia beneficiaza de o bursa, fara adaugarea altor sporuri sau prime.
Prin intampinarea depusa de parata C.A. Alba Iulia se invoca exceptia lipsei calitatii procesual pasive, aratand ca in litigiile avand ca obiect plata drepturi salariale are calitate procesual pasiva doar C.S.M.-ordonator principal de credite si I.N.M.-ordonator secundar de credite.
Prin sentinta civila nr. 32/13.01.2010 pronuntata de Tribunalul Alba in dosar nr. 4668/107/2009, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocate de parata Curtea de Apel Alba Iulia.
S- admis actiunea civila formulata de reclamantele: C.M. si D.L. in contradictoriu cu paratii: I.N.M., C.S.M. si C.A. si in consecinta:
Au fost obligati paratii, in solidar, sa recunoasca si sa plateasca in favoarea reclamantelor, sumele reprezentand drepturile salariale cu titlu spor de confidentialitate, in procent de 15% din indemnizatia bruta lunara pe perioada 01.10-2006-31.07.2008 si dobanda aferenta, incepand cu data nasterii dreptului material pana la data platii efective;
A fost obligata parata C.A. Alba Iulia sa efectueze cuevenitele mentiuni in carnetul de munca al reclamantelor, conform prezentei.
Pentru a hotara, astfel, tribunalul a retinut, in esenta, cu referire la probele dosarului si dispozitiile legale incidente, precum si interpretarea data de I.C.C.J. prin decizia nr.46/2008 pronuntata in cadrul unui recurs in interesul legii, legalitatea si temeinicia actiunii reclamantelor.
Avand in vedere evolutia economica-sociala actuala cat si solutiile doctrinare si jurisprudentiale in materie, tribunalul a apreciat ca in materia dreptului muncii daunele pentru neexecutarea corespunzatoare a obligatiilor banesti se pot concretiza in acordarea dobanzii legale, de la data cand fiecare suma ar fi devenit scadenta si pana la data platii efective.
Potrivit prev. art.6 si 7 din Dec. Lege nr.92/1976, art.296 din Legea nr.53/2003 a fost obligata C.A. Alba Iulia in calitate de operator al carnetelor de munca, sa efectueze cuvenitele mentiuni in carnetul de munca al reclamantelor.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs, in termenul legal prev. de art. 79 din Legea nr.168/1999, paratii: I.N.M., C.S.M. si C.A. Alba Iulia, solicitand admiterea acestuia, modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii formulate de reclamantele in cauza.
In dezvoltarea motivelor de recurs paratul I.N.M sustine ca auditorii de justitie nu sunt mentionati printre categoriile profesionale enumerate de decizia nr. 46/2008 a I.C.C.J, iar drepturile banesti ale auditorilor de justitie sunt reglementate de norme juridice diferite de cele care stabilesc salarizarea judecatorilor si procurorilor.
In drept se invoca art. 304 pct 8 si 9, art. 304 indice 1 Cod procedura civila.
In ce priveste recursul C.S.M. se invoca, in primul rand lipsa calitatii procesual pasive, cu motivarea ca intre aceasta institutie si intimate nu exista raporturi obligationale, astfel ca nu se poate incumba C.S.M. sarcina platii acestor sume, ci I.N.M. care are calitate procesuala pasiva si al carui director este ordonator secundar de credite.
In al doilea rand, recurenta solicita respingerea actiunii ca nefondata, sustinand ca auditorii de justitie nu sunt mentionati printre categoriile profesionale enumerate de dec. nr.46/2008 a I.C.C.J. si ca acestia sunt cursanti ai I.N.M., dobandind calitatea de judecator numai conditionat de faptul promovarii examenului de absolvire. In acest sens se invoca Hot. Plenului C.S.M. nr. 21/17.01.2008 prin care s-a stabilit ca auditorii de justitie isi pastreaza aceasta calitate pana la momentul numirii in functia de judecator stagiar sau procuror stagiar.
In drept se invoca motivul de recurs prev. de art. 304 punct 9 Cod procedura civila.
In ce priveste recursul paratei C.A. Alba Iulia se critica sentinta atacata ca fiind nelegala in privinta obligarii sale la plata drepturilor salariale pretinse de reclamante; instanta de fond in mod gresit a respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocate prin intampinare.
In drept sunt invocate prev. art. 304 punct 9 Cod procedura civila.
CURTEA, analizand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate cat si din oficiu conform cerintelor art. 304 indice 1 in limitele statuate de art. 306 alin.(2) Cod procedura civila, a retinut urmatoarele:
Cu referire, in primul rand, la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de paratele C.S.M. si C.A Alba Iulia, exceptie care se impune a fi analizata cu prioritate conform cerintelor art. 137 cod procedura civila, in mod corect prima instanta a stabilit calitatea procesuala pasiva a paratelor in acest cadru procesual.
Astfel, art. 59 alin.2 din legea nr. 317/2004 stabileste ca bugetul I.N.M. esete cuprins distinct in bugetul C.S.M., presedintele C.S.M. are calitatea de ordonator principal de credite, iar Curtea de Apel este gestionar si operator de date in carnetele de munca ale magistratilor in sensul Dec. Lege nr. 92/1976.
Cu referire la fondul cauzei, criticile recurentilor sunt, insa fondate.
Astfel, intimatele au avut in perioada in litigiu calitatea de auditori de justitie.
In aceasta calitate, conform art.17 din Legea nr.303/2004 au beneficiat de o bursa care are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se stabileste pe baza indemnizatiei brute prevazute de lege pentru judecatorii si procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obtinerea indemnizatie nete (_).
Asadar, bursa primita de auditorii de justitie are acelasi cuantum cu indemnizatia bruta lunara prevazuta de lege pentru judecatorii si procurorii stagiari, fara adaungarea altor sporuri sau prime (cum este si cazul sporului de confidentialitate de 15% pretins prin prezenta actiune).
Rezulta ca drepturile banesti ale auditorilor de justitie sunt reglementate de norme juridice diferite de cele ce stabilesc salarizarea judecatorilor si procurorilor. Simplul fapt ca bursa auditorilor pentru justitie este corelata, prin lege, cu valoarea indemnizatiei brute lunare prevazute pentru judecatorii si procurorii stagiari, nu este de natura sa asimileze aceasta bursa cu indemnizatia mentionata, fiecare dintre aceste doua categorii de venituri salariale ramanand guvernate de norme specifice.
Este adevarat ca potrivit legii, perioada in care o persoana a avut calitatea de auditor de justitie constituie vechime in functia de judecator sau procuror, dar aceasta prevedere legala fiind o exceptie, este de stricta interpretare si nu poate fi extinsa, in sensul solicitat de reclamante, respectiv considerarea bursei de auditor ca fiind, de fapt, indemnizatie de judecator sau procuror stagiar. Asimiland bursa cu indemnizatia si aplicand acelasi mod de calcul in ambele cazuri ar insemna sa nu fie respectate prevederile legale imperative, relative la calcularea bursei de auditor mentionate de art. 17 alin.(2) din Legea nr. 303/2004.
In al doilea rand, instanta de fond si-a fundament solutia pe Dec. nr. 46/15.12.2008 pronuntata de I.C.C.J. -sectiile unite in solutionarea R.I.L. potrivit caruia judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15% calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Or, asa cum reiese expres din dispozitivul acestei decizii beneficiarii acestui spor sunt categoriile profesionale mentionate expres si limitativ, printre care nu se regasesc si auditorii de justitie.
Deci, in mod gresit prima instanta a extins efectele deciziei si cu privire la aceasta categorie profesionala.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile ulterioare auditorii de justitie sunt cursanti ai Institutului National al Magistraturii, durata acestor cursuri de formare profesionala fiind de 2 ani, iar in perioada cursurilor, efectueaza stagii de practica in cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor.
Potrivit art.19 din Legea nr. 303/2004 dupa incheierea cursurilor in cadrul I.N.M. auditorii de justitie sustin examen de absolvire constand in probe teoretice si practice_alin. (2) auditorii de justitie care au promovat examenul prev. de alin.(1) vor fi numiti, potrivit legii, de regula, in functiile pentru care au optat dupa primul an de cursuri in cadrul I.N.M.
Din interpretarea acestor dispozitiile legale rezulta ca auditorii de justitie vor dobandi calitatea de judecatori sau procurori numai conditionat de faptul promovarii examenului de absolvire si abia ulterior numirii, urmare a promovarii acestui examen, se vor putea stabili raporturi de munca intre acestia si institutiile in care isi vor exercita functiile.
In acelasi sens, prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 21 din 17.01.2008 s-a stabilit ca "..in raport cu dispozitiile legale in vigoare, auditorii de justitie isi pastreaza aceasta calitate pana la momentul numirii in functia de judecator stagiar sau procuror stagiar prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii".
Ca atare, in mod gresit prima instanta a apreciat ca reclamatele sunt indreptatite la dreptul salarial pretins, dat fiind statutul auditorilor de justitie, atributiile conferite de lege acestei categorii profesionale, faptul ca acestia dobandesc calitatea de judecator, procuror numai dupa promovarea examenului de absolvire si numirea lor in functii prin hotararea C.S.M., precum si scopul acordarii sporului de confidentialitate- asa cum reiese din considerentele deciziei in interesul legii- categoriilor profesionale enumerate expres in dispozitiv.
Fata de cele ce preced, constatand ca solutia primei instante face o aplicare si interpretare gresita a legii la cazul dedus judecatii, Curtea, in conformitate cu art. 312 alin.(1) coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedura civila, cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 168/1999, a admis ca fondate recursurile formulate de paratii, a modificat sentinta atacata in sensul respingerii ca netemeinica si nelegala a actiunii formulate in cauza.