Cerere de liberare provizorie sub control judiciar formulata a doua zi dupa arestarea preventiva. Aprecierea asupra temeiurilor in baza carora s-a dispus masura privativa de libertate, precum si asupra conditiilor prev. de art.1602 alin.2 Cod procedura penala.
Constata ca la data de 25.01.2008, pe rolul acestei instante a fost inregistrata cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul Cioaca Constantin Cristian.
In motivarea cererii, se arata, in esenta, faptul ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru admisibilitatea in principiu, limitele de pedeapsa ale infractiunilor retinute in sarcina sa fiind sub 18 ani inchisoare; in cauza, nu exista date din care sa rezulte necesitatea de a savarsi alte infractiuni; nu exista date din care sa rezulte ca va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau experti, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau alte asemenea fapte; din inregistrarile convorbirilor telefonice rezulta ca a solicitat in mod expres protejarea e-mail-urilor in scopul de a nu fi sterse sau distruse date al caror continut ar putea da indicii privind locul in care s-ar putea afla sotia sa. Mentinerea sa in arest produce consecinte extrem de grave asupra familiei sale, in special asupra copilului pe care il are in intretinere. Inculpatul apreciaza ca nu este argumentat de catre procuror pericolul concret pe care el l-ar prezenta pentru ordinea publica, iar aparitia corespondentei electronice a sotiei sale in presa scrisa nu poate sustine aceasta idee intrucat nu se poate cataloga publicarea unei corespondente ca fiind periculoasa.
In cuprinsul cererii se arata ca infractiunile retinute nu indeplinesc elementele constitutive, nici sub aspect subiectiv, nici obiectiv, impunandu-se chiar, daca s-ar afla in faza judecatii, o solicitare de schimbare a incadrarii juridice in dispozitiile art.195 Cod penal, desi lipseste plangerea prealabila.
Cu privire la sensul termenilor de sistem informatic si date informatice din art.35 din Legea nr.161/2003, se apreciaza ca, date fiind ambiguitatile de interpretare, lamurirea definitiva este data de dispozitiile art.41 din aceeasi lege, al caror enunt indica, fara dubiu, la ce fel de sisteme se refera legea si ce se intelege prin criminalitate informatica.
Referindu-se la latura subiectiva, inculpatul a aratat sa intentia sa a fost de a gasi date care ar putea duce la descoperirea locului in care se afla sotia disparuta si, totodata, de aparare cu privirea la suspiciunea de omor.
La dosarul cauzei au fost atasate dosarul de urmarire penala nr.98/D/P/2007 apartinand Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Brasov, precum si, in copie, dispozitivul incheierii nr.269/24.01.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, mandatul de arestare preventiva nr.1/U/24.01.2008, emis de instanta suprema si referatul procurorului cuprinzand propunerea de arestare preventiva.
In cauza, ulterior admiterii in principiu a cererii formulate, s-a procedat la ascultarea inculpatului.
Examinand cererea formulata in raport de actele si lucrarile aflate la dosarul cauzei, Curtea constata ca este intemeiata pentru urmatoarele considerente:
Impotriva inculpatului Cioaca Constantin Cristian a fost pusa in miscare actiunea penala prin ordonanta procurorului din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Brasov, emisa la data de 15.01.2008, pentru savarsirea infractiunilor de instigare la acces fara drept la sisteme informatice, prev. de art.25 Cod penal rap. la art.42 alin.1,2 si 3 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (doua acte materiale), de instigare la restrictionare fara drept a accesului la date informatice, prev. de art.25 Cod penal rap. la art.44 alin.1 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (doua acte materiale) si de instigare la transferul neautorizat de date informatice, prev. de art.25 Cod penal rap. la art.44 alin.2 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (doua acte materiale), cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal (trei fapte), constand in aceea ca, in luna septembrie 2007, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, i-a determinat pe invinuitii Breazu Marius Sebastian si Nitu Marin Adrian sa acceseze fara drept sisteme informatice prin inlaturarea sistemelor de securitate, in scopul obtinerii de date informatice constand in continutul mesajelor de posta electronica destinate avocate Ghinescu Elodia Marilena, la adresele ishalo2000@yahoo.com si babyelodia@gmail.com; in baza aceleiasi rezolutii infractionale, i-a determinat pe acestia sa restrictioneze fara drept accesul la adresele de email precizate si sa transfere neautorizat date informatice dintr-un sistem informatic.
Prin incheierea nr.269/24.01.2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala a dispus arestarea preventiva a inculpatului Cioaca Constantin Cristian pe o durata de 29 de zile, incepand din data de 24.01.2008 pana la 21.02.2008 inclusiv, fiind retinute ca temeiuri ale privarii de libertate dispozitiile art.148 lit. d si f Cod procedura penala.
Chiar daca inculpatul a formulat prezenta cerere la data de 25.01.2008, deci la scurt timp dupa privarea sa de libertate, Curtea apreciaza ca se impune analizarea acesteia pe fond, sub aspectul temeiniciei intrucat, potrivit art.1601 alin.1 Cod procedura penala, cel arestat preventiv poate cere punerea sa in libertate provizorie in tot cursul procesului penal, acest drept fiind, de altfel, consacrat si prin dispozitiile art.23 alin.10 din Constitutia Romaniei. Premisa obligatorie a formularii unei astfel de cereri o constituie starea de arest preventiv a celui in cauza, fara ca prin lege sa fie instituit un anume moment de la care sa o poata promova. Ratiunea prevederii acestei posibilitati este tocmai de a limita la maxim efectele negative pe care o privare de libertate le poate produce celui in cauza mai inainte de pronuntarea unei condamnari.
Totodata, in materia arestarii preventive, hotararea instantei de luare a masurii preventive nu se bucura de autoritate de lucru judecat, instanta avand obligatia de a verifica legalitatea si temeinicia masurii si in situatiile in care hotararea judecatoreasca prin care a fost instituita este definitiva.
In speta sunt indeplinite conditiile negative prevazute de art.1602 alin.2 Cod procedura penala. Din nici unul din actele dosarului de urmarire penala nu rezulta ca inculpatul ar fi incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau experti, ori prin alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau alte asemenea fapte. De asemenea, nu rezulta ca ar exista date, informatii sau imprejurari concrete care sa indreptateasca temerea iminentei savarsirii de catre inculpat a unor alte infractiuni.
Sistemele informatice cu privire la care se afirma ca inculpatul ar fi comis faptele pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala, apartinand inculpatului si sotiei acestuia, Ghinescu Elodia Marilena, au fost ridicate de organul de urmarire penala, fiind supuse unei constatari tehnico-stiintifice, ocazie cu care nu s-a constatat ca ar fi fost distruse, sterse sau modificate date cu relevanta in prezenta cauza.
Cat priveste temeiul prevazut de art.148 lit.d Cod procedura penala, retinut intre motivele arestarii inculpatului, Curtea apreciaza ca existenta acestuia presupune situatia in care, dupa inceperea procesului penal pentru o infractiune, inculpatul savarseste o noua infractiune, cu intentie. Inculpatul este acuzat de comiterea a trei infractiuni in forma continuata, fiecare cu cate doua acte materiale, comise in datele de 02.09.2007 si 24.09.2007. Art.148 lit.d Cod procedura penala ar fi fost incident daca, ulterior epuizarii infractiunii continuate, inculpatul ar fi comis o noua infractiune, cu forma de vinovatie ceruta de lege. Nu rezulta insa in speta o astfel de situatie, iar imprejurarea ca faptele retinute in sarcina inculpatului ar fi fost savarsite ulterior comiterii presupusei infractiuni de omor calificat ar fi putut justifica o eventuala analiza a acestui temei in dosarul de urmarire penala nr.1249/P/2007 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie –Sectia de urmarire penala si criminalistica si nu in prezenta cauza.
De asemenea, nu poate fi primita nici sustinerea procurorului in sensul ca ulterior comiterii faptelor de instigare a invinuitului Breazu Marius Sebastian ar fi fost comise faptele de instigare a inculpatului Nitu Marin Adrian, cata vreme textul art.148 lit.d Cod procedura penala are in vedere comiterea unei noi infractiuni si nu a unui act material savarsit in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale; or, atat inceperea urmaririi penale, cat si punerea in miscare a actiunii penale au avut in vedere infractiuni in forma continuata.
Verificand cel de-al doilea temei in baza caruia s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cel prev. de art.148 lit.f Cod procedura penala, Curtea retine ca, potrivit art.136 alin.2 Cod procedura penala, scopul masurilor preventive poate fi realizat si prin liberarea provizorie, alin.8 al aceluiasi articol mentionand criteriile ce trebuie avute in vedere la alegerea acestora (scopul masurii, gradul de pericol social al infractiunii, sanatatea, varsta, antecedentele si alte situatii privind persoana in cauza).
Observand natura faptelor pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala, contextul in care inculpatul Cioaca Constantin Cristian le-ar fi savarsit, asa cum rezulta din dosarul urmarire penala (primul act material, la scurt timp dupa disparitia sotiei sale, fiind plauzibil motivul invocat drept justificare – dorinta de a afla informatii despre locul in care ar putea fi aceasta; al doilea act material, in conditiile investigatiilor intreprinse de un post privat de televiziune, care au facut posibila legatura dintre inculpat si Nitu Marian Adrian, ocazie cu care a fost identificata a doua adresa de e-mail, din sistemul de posta electronica apartinand motorului de cautare „google”), Curtea apreciaza ca lasarea in libertate a lui Cioaca Constantin Cristian, sub control judiciar, cu impunerea mai multor obligatii, nu este de natura sa creeze un pericol concret pentru ordinea publica.
Inculpatul prezinta garantii in sensul ca, printr-o astfel de masura, nu ar fi periclitata buna desfasurare a procesului penal. In acest sens, se constata ca este o persoana instruita - absolvent al Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza”, ofiter de politie in cadrul Inspectoratului de Politie al judetului Brasov - asadar capabila sa inteleaga consecintele actiunilor sale; are un loc de munca si o locuinta stabila in municipiul Brasov; pana la momentul privarii de libertate, s-a prezentat la chemarea organelor judiciare ori de cate ori a fost chemat; de la data comiterii presupuselor fapte (septembrie 2007) a trecut un interval de timp consistent, inauntrul caruia inculpatul nu a savarsit acte de natura a demonstra ca prezinta pericol pentru ordinea publica; mai este cercetat, in stare de libertate, intr-un alt dosar pentru comiterea unei infractiuni deosebit de grave (omor calificat), iar dupa ce, in respectiva cauza, a incetat de drept masura preventiva prev. de art.1451 Cod procedura penala, nu a fugit si nu s-a sustras urmaririi penale.
De asemenea, inculpatul are in intretinere un copil minor, care in prezent locuieste la bunicii paterni si cu care pastreaza legaturi personale, vizitandu-l in fiecare sfarsit de saptamana. Fata de varsta deosebit de frageda a copilului si tinand seama ca, din motive neelucidate inca, acesta nu mai beneficiaza de ingrijirea si afectiunea materna, instanta apreciaza ca o continuare a privarii de libertate a inculpatului este de natura sa-l lipseasca pe minor de ocrotirea parinteasca, imprejurare apta sa produca consecinte negative asupra dezvoltarii sale ulterioare.
Toate aceste imprejurari de fapt demonstreaza ca pericolul concret pentru ordinea publica ce a justificat privarea de libertate este diminuat in mod substantial, iar scopul arestarii poate fi realizat in cazul inculpatului Cioaca Constantin Cristian si prin liberarea provizorie.
Se impune a fi mentionata si imprejurarea ca pentru coinculpatul Nitu Marin Adrian - fata de care a fost pusa in miscare actiunea penala pentru savarsirea infractiunilor, prev. de art.42 alin.1,2 si 3 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, de art.44 alin.2 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si de art.44 alin.1 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal (trei fapte), apreciindu-se ca exista indicii de comitere a acestor fapte in calitate de autor, la instigarea inculpatului Cioaca – a fost instituita masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara, apreciindu-se asadar ca lasarea sa in libertate nu prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Asa fiind, Curtea, admitand cererea inculpatului in temeiul art.1608a alin.2 Cod procedura penala, va dispune punerea sa in libertate provizorie sub control judiciar, impunandu-i respectarea urmatoarelor obligatii, prevazute de art.1602 alin.3 lit.a-e, alin.31 lit.c Cod procedura penala: sa nu depaseasca teritoriul Romaniei decat cu incuviintarea instantei; sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat; sa se prezinte la Politia Municipiului Brasov, desemnata cu supravegherea, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura; sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme; sa nu se apropie de numitii Breazu Marius Sebastian, Nitu Marin Adrian, Nitu Emilia, Enescu Alexandra, de membrii familiilor acestora, sa nu comunice cu ei, direct sau indirect.
La individualizarea acestor obligatii instanta a avut in vedere imprejurarea ca, date fiind garantiile personale pe care le prezinta inculpatul, mai sus mentionate, restrangerea libertatii sale de miscare la nivelul teritoriului Romaniei apare ca fiind justificata atat fata de pericolul social concret al faptelor ce i se imputa, cat si fata de imprejurarea ca, pentru a putea sa-si exercite drepturile si obligatiile parintesti, este necesara deplasarea periodica a inculpatului in municipiul Pitesti, unde locuieste in prezent minorul acestuia.
Dat fiind ca impotriva inculpatului planeaza banuiala comiterii unor fapte de natura penala, apare ca util a supune conduita acestuia unui control permanent exercitat de organele de politie apartinand municipiului in care acesta locuieste. Totodata, constatand ca in aceasta cauza urmarirea penala se desfasoara si impotriva numitilor Breazu Marius Sebastian, Nitu Marin Adrian si observand, pe de o parte, ca faptele despre care se sustine ca au fost comise in 02.09.2007 au fost retinute ca urmare a constatarii lor directe de catre Nitu Emilia, iar, pe de alta parte, ca in contul bancar apartinand numitei Enescu Alexandra ar fi fost virati banii remisi de inculpatul Cioaca lui Nitu pentru activitatile infractionale desfasurate (conform consemnarilor din rezolutia de incepere a urmaririi penale), Curtea apreciaza ca este in interesul bunei desfasurari a procesului penal sa interzica inculpatului sa se apropie de aceste persoane, de membrii familiilor lor si sa comunice cu ei, direct sau indirect.
In baza art.1602 alin.32 Cod procedura penala, inculpatului i se va atrage atentia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive, fiindu-i puse in vedere si dispozitiile art.16010 Cod procedura penala privind cazurile de revocare a liberarii provizorii.
In temeiul art.192 alin.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat urmeaza sa ramana in sarcina acestuia.
Incheierea nr. 3/F din 29 ianuarie 2008 – N.T.