Terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului - obligativitatea efectuarii licitatiei publice in caz de vanzare, concesionare sau inchiriere.
Prin sentinta civila nr. 497/C/31.05.2005 a Tribunalului Brasov - sectia comerciala si de contencios administrativ, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Brasov invocata din oficiu si a respins actiunea fata de acesta.
Au fost respinse exceptiile lipsei calitatii procesuale active si lipsei capacitatii de folosinta a reclamantei Asociatia de Proprietari nr. 173 Brasov.
A fost respinsa actiunea formulata de reclamanta Asociatia de Proprietari nr. 173 Brasov, cu privire la anularea partiala a hotararilor nr. 505/5.10.2004 si 163/29.03.2004, emise de intimat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca, reclamanta are capacitatea de folosinta si deci si calitate activa, avand in vedere ca in discutie este interesul proprietarilor asociati de a obtine un teren pentru garaje in conditii cat mai avantajoase.
Instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Brasov, exceptia pe care a admis-o, intrucat elaborarea hotararilor in cauza este atributul Consiliului Local.
In fond, instanta a retinut ca prin hotararea nr. 163 din 29 martie 2004, Consiliul Local al Municipiului Brasov a aprobat trecerea din domeniul public in domeniul privat al municipiului Brasov a terenurilor identificate prin CF nr. 26773 de la A + 282 la A + 328, concesionarea prin licitatie publica pe o perioada de 49 de ani cu pretul de pornire a licitatiei de le 3,6 euro/mp/an, pentru construirea de garaje.
Ca urmare a reclamatiei administrative formulata de reclamanta, pretul de pornire a licitatiei a fost modificat la 2 euro/mp/an, prin hotararea nr. 505/25.10.2004.
Cele doua hotarari au fost elaborate in exercitarea atributiilor conferite de Consiliul local prin Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale si conform dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 219/1998, care atribuie Consiliului local competenta de a stabili limita maxima a pretului concesiunii, ceea ce in speta s-a facut.
Constatand ca la elaborarea celor doua hotarari in litigiu au fost respectate dispozitiile legale, instanta a respins actiunea ca neintemeiata.
Impotriva sentintei primei instante a declarat recurs reclamanta Asociatia de Proprietari nr. 173 Brasov, iar in dezvoltarea motivelor de recurs s-au invocat dispozitiile art. 304 pct. 7, 304 pct.9 si 304 pct. 10 Cod procedura civila. Se arata ca, concesionarea prin licitatie publica a terenurilor in cauza s-a aprobat nelegal, deoarece se impunea a fi concesionat direct catre Asociatia de proprietari si care la randul sau urma sa le atribuie membrilor din asociatie.
Se mai arata ca instanta nu s-a pronuntat in privinta cererii reclamantei de concesionare directa a terenurilor in cauza, desi aceasta a efectuat anterior demersuri in vederea obtinerii certificatului de urbanism si a documentatiei P.U.D. aprobata prin H.C.L. nr. 76/2003, ceea ce atragea concesionarea directa sau cu preselectie, in aplicarea art. 12 din Legea nr. 50/1991. Pretul de pornire trebuia sa fie cel stabilit prin expertiza tehnica ce a stat la baza Hotararii nr. 76/2002 P.U.D.
Recursul s-a constatat a fi nefondat.
Conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 modificat si completat, terenurile apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ - teritoriale, destinate construirii, pot fi vandute, concesionate ori inchiriate prin licitatie publica, potrivit legii.
Avand in vedere aceste dispozitii legale, reclamanta nu poate pretinde ca terenul sa-i fie atribuit in mod direct, atata timp cat, prin dispozitie imperativa a legii licitatia este obligatorie.
Faptul ca reclamanta a intocmit o documentatie P.U.D. si a obtinut certificat de urbanism nu incumba in sarcina paratului nici o obligatie, concesionarea neputandu-se realiza decat cu respectarea dispozitiilor legale.
Se mai poate constata ca, lucrarile pe care urmareste reclamanta sa le efectueze pe acest teren, respectiv, garaje, nu se incadreaza in categoria exceptiilor prevazute de art. 12 din Legea nr. 50/1991, astfel ca si sub acest aspect paratului nu i se poate retine incalcarea vreunei prevederi legale.
Conform art.10 alin. 3 din Legea50/1991 modificata si completata, concesionarea se face pe baza de oferte prezentate de catre solicitanti cu respectarea prevederilor legale, urmarindu-se valorificarea superioara a potentialului terenului, astfel ca reclamanta nu poate solicita efectuarea unei preselectii sau stabilirea unor criterii stricte privind participantii, ca atare pretentia acesteia privind anularea caietului de sarcini este neintemeiata si nefondata. De asemenea este nefondata si neintemeiata sustinerea reclamantei referitoare la pretul de pornire a licitatiei, deoarece asa cum prevad dispozitiile legale mai sus aratate, prin concesionare trebuie sa se urmareasca valorificarea superioara a potentialului terenului, iar conform art. 14 din Legea nr. 219/1998, paratul are competenta de a stabili limita minima a pretului concesiunii.
Fata de aceste considerente, curtea a respins recursul reclamantei, nefiind indeplinite conditiile art. 304 Cod procedura civila, pentru casarea sau modificarea sentintei atacate.