Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Categorii de persoane indreptatite de a beneficia de masurile reparatorii prevazute de Legea nr. 290/2003. Decizie nr. 687 din data de 20.04.2010
pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia

Categorii de persoane indreptatite de a beneficia de masurile reparatorii prevazute de Legea nr. 290/2003.


Art. 1 alin. 1 din Legea nr. 290/2003
Art. 2 din HG nr. 1239/2004 de aprobare a Normelor
metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003
Pentru a beneficia de masurile reparatorii prevazute de legea speciala,
persoanele indreptatite trebuie sa faca dovada ca au avut in proprietate, dupa
luna martie 1944, bunurile pentru care solicita acordarea masurilor reparatorii
si ca bunurile in cauza nu au fost instrainate prin conventii civile, incheiate prin
liber acord de vointa intre fostul proprietar sau mostenitorul legal al acestuia si
terta persoana.

Sectia de contencios administrativ si fiscal - Decizia nr. 687/20 aprilie 2010

Prin actiunea in contencios administrativ inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub nr. 683/3/2008, in urma declinarii de competenta de la Tribunalul Bucuresti, reclamanta M.I. a chemat in judecata pe paratele ANRP si Institutia Prefectului Hunedoara - Comisia Judeteana pentru aplicarea prevederilor Legii nr.290/2003 solicitand anularea Hotararii nr. 33/2007 emisa de parata de ord. 2 si obligarea paratelor la acordarea de despagubiri pentru bunurile ramase in Ucraina.
In motivarea actiunii, continuata de mostenitori, dupa decesul antecesoarei reclamante, s-a sustinut ca aceasta impreuna cu sotul sau au luat hotararea in anul 1943 de a se refugia din Bucovina, localitatea Rapcea - Storojinet in Romania, ca urmare a instaurarii regimului dictatorial comunist, stabilindu-se in Municipiul Deva.
In ceea ce priveste bunurile pentru care solicita despagubiri, se arata ca sunt formate din bunuri comune, respectiv, padure in suprafata de 4475 mp cumparata la 30.11.1943, precum si din bunuri proprii mostenite de la parintii sai, in temeiul testamentelor autentificate sub nr. 702/13.05.1943 si nr. 1269/19.05.1943.
In drept, prevederile Legii nr. 290/2003 si ale Legii nr. 554/2004.
Prin concluziile scrise inregistrate la 9.03.2009 reclamantii au solicitat si anularea Ordinului nr. 146/2008 emis de parata de ord. 1.
Parata Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a solicitat prin intampinarea depusa respingerea actiunii intrucat reclamanta nu are calitatea de refugiat, parasind de buna voie teritoriul Bucovinei de Nord care in perioada 1941-1944 a reintrat in componenta Romaniei, iar parintii reclamantei nu au calitatea de refugiati, nu li se cunoaste data decesului, acestia putand opta sa devina cetateni ai URSS.
Prin sentinta nr. 635/CA/2009, indreptata prin incheierea Camerei de Consiliu din 25.09.2009, Tribunalul Hunedoara a admis contestatia formulata de reclamanta(decedata) si continuata de mostenitori si a anulat Hotararea nr.33/15.10.2007 emisa de Institutia Prefectului Judetului Hunedoara - Comisia Judeteana pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 si Ordinul nr. 146/2008 emis de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, constatand ca reclamanta indeplineste conditia de persoana indreptatita pentru a i se acorda despagubiri conform Legii nr. 290/2003.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, in mod gresit, paratele au ajuns la concluzia ca reclamanta nu indeplineste aceasta conditie de vreme ce din actele depuse la dosar si declaratiile martorilor reiese ca s-a refugiat in anul 1944 din Bucovina de Nord datorita razboiului, unde detinea o avere mobila si imobila impreuna cu sotul ei, iar, prin Hotararea nr. 80/2002 Casa Judeteana de Pensii Hunedoara Deva i-a constatat calitatea de refugiata, acordandu-i o indemnizatie in baza O.G. nr.105/1999.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor care a solicitat modificarea hotararii cu consecinta respingerii actiunii reclamantei.
In motivarea recursului se sustine ca antecesoarea reclamantilor nu a facut dovada nici a refugiului sau in Romania in perioada de referinta a Legii nr. 290/2003 si, nici dovada ca a avut in proprietate la acel moment bunurile pentru care solicita despagubiri, necunoscandu-se data decesului parintilor sai ce au ramas in Bucovina de Nord.
In drept, dispozitiile art. 114 si art. 304 pct. 9 C.pr.civ., art. 696 si urmat. C.civ., Legea nr. 290/2003, HG nr. 1120/2006.
Recursul este scutit de timbraj.
Intimatii au depus intampinare prin care au solicitat respingerea recursului intrucat nu i se poate nega antecesoarei lor calitatea de persoana indreptatita la despagubiri pentru bunurile parasite in urma refugiului din anul 1944, ca urmare a iminentei invadarii teritoriului de catre armata sovietica.
Verificand sentinta atacata din prisma motivelor invocate, raportat si la dispozitiile art. 304 ind. 1 C.pr.civ., curtea retine urmatoarele:
Antecesoarea reclamantilor, numita M.I, decedata in cursul procesului, a solicitat la data de 18.07.2003, prin cererea inregistrata la Institutia Prefectului Hunedoara - Comisia Judeteana pentru aplicarea prevederilor Legii nr.290/2003, sub nr. 5036/2003, acordarea de despagubiri pentru suprafata de 4475 mp padure cumparata impreuna cu sotul sau M.V. prin Contractul de vanzare-cumparare autentificat la data de 30.11.2003, precum si pentru bunurile care fac obiectul testamentelor intocmite de parintii sai, B.I. si B.M., autentificate sub nr. 702/13.05.1943 si nr. 1269/19.05.1943.
Contestatia formulata impotriva Hotararii nr. 33/15.10.2007 emisa de Institutia Prefectului Hunedoara -Comisia Judeteana pentru aplicarea prevederilor Legii 290/2003, prin care a fost respinsa cererea petentei a fost respinsa de parata Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor-Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin Ordinul nr. 146/2008.
Coroborand probele administrate in cauza, respectiv, declaratiile martorelor cu Adeverinta nr. 146/14.01.1944 eliberata de Scoala Primara Mixta de Stat din comuna Carapciu pe Siret, curtea apreciaza ca sustinerile recurentei privind deplasarea reclamantei in Romania, in anul 1943, sunt nefondate.
In masura in care apropierea frontului celui de-al Doilea Razboi Mondial de teritoriul Romaniei, din care facea parte si Bucovina de Nord, a determinat inceperea operatiunilor de evacuare a acestui teritoriu cu luna februarie 1944, este confirmat scopul invocat de reclamanta pentru deplasarea in Romania, respectiv, refugierea din fata ofensivei trupelor sovietice la sfarsitul iernii anului 1944.
Astfel, instanta considera ca, in mod temeinic, s-a retinut de catre prima instanta, calitatea de persoana indreptatita de a beneficia eventual de dispozitiile Legii nr. 290/2003 a reclamantei, fiind dovedite conditiile art. 1 alin. 1 din acest act normativ care se refera la cetatenii romani, deposedati ca urmare a parasirii fortate a Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta, precum si ca urmare a celui de al Doilea Razboi Mondial si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.
In conformitate cu dispozitiile invocate, aceasta categorie de cetateni romani au dreptul la despagubiri sau compensatii pentru bunurile imobile avute in proprietatea lor in aceste teritorii, precum si pentru recolta neculeasa din anul parasirii fortate a bunurilor, in conditiile prezentei legi.
Art. 2 din HG nr. 1239/2004 de aprobare a Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 impune conditia ca, pentru a beneficia de masurile reparatorii prevazute de legea speciala, persoanele indreptatite trebuie sa faca dovada ca au avut in proprietate, dupa luna martie 1944, bunurile pentru care solicita acordarea masurilor reparatorii si ca bunurile in cauza nu au fost instrainate prin conventii civile, incheiate prin liber acord de vointa intre fostul proprietar sau mostenitorul legal al acestuia si o terta persoana.
Intrucat reclamanta a dovedit cu Contractul de vanzare-cumparare autentificat la data de 30.11.1943 dreptul de proprietate comuna impreuna cu sotul sau asupra terenului de 4475 mp reprezentand padure situat in Comuna Rapcea, parcela nr. 1118/47, fata si de dispozitiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 290/2003, recunoasterea dreptului sau la despagubiri pentru acest bun imobil prin sentinta atacata este la adapost de orice critica.
In ceea ce priveste despagubirile pentru bunurile ce fac obiectul celor doua testamente ale parintilor reclamantei, B.I. si B.M., instanta retine ca antecesorii acesteia au decedat la 4.10.1962, respectiv, 5.12.1969 in localitatea Rapcea din Ucraina.
Avand in vedere aceasta imprejurare, instanta apreciaza ca, in luna martie 1944, reclamanta avea doar vocatie succesorala, iar cum succesiunile se deschid prin moarte in conditiile art. 651 C.Civ., doar in raport de data decesului parintilor sai se determina capacitatea sa succesorala precum si compunerea masei succesorale.
Intrucat pentru bunurile mentionate in cele doua testamente autentice reclamanta nu a facut dovada indeplinirii conditiilor art. 2 din HG nr. 1239/2004 pentru a beneficia de masuri reparatorii, in mod gresit fiind retinuta calitatea sa de persoana indreptatita in privinta acestora, sub acest aspect recursul paratei Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor este fondat, iar in temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., va fi admis cu consecinta modificarii hotararii atacate in parte conform distinctiilor precizate.

Sursa: Portal.just.ro