Sanctiunea ce poate fi aplicata administratorului care, fara autorizarea adunarii generale a asociatilor, a primit un mandat de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate.
In textul art.197 alin.2, partea finala din Legea nr.31/1990 republicata se prevede in mod expres sanctiunea ce poate fi aplicata administratorului societatii cu raspundere limitata care se afla in situatia ipotezei prevazute de acelasi text de lege, respectiv de a primi, fara autorizarea adunarii generale, mandatul de administrator al altei societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate ori de a face acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu ori pe contul altei persoane fizice sau juridice.
Aceasta se limiteaza, potrivit textului, la masura revocarii si raspunderii pentru daune, fara a cuprinde, prin urmare, masura incetarii activitatii administratorului ori a societatii concurente.
Asa fiind, cata vreme pe fond o atare masura, de incetare a activitatii concurente, nu este prevazuta, se impune ca nici in mod provizoriu, pe calea ordonantei presedintiale, ea sa nu poata fi dispusa.
Sectia comerciala – Decizia comerciala nr. 31/16 ianuarie 2009
Prin Sentinta nr. 2314/C/2008 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr. 4540/85/2008 s-a dispus respingerea cererii de ordonanta presedintiala formulata de reclamanta SC „S.C.” SRL Sibiu prin care aceasta a solicitat obligarea paratei SC „B.” SRL Sibiu sa inceteze orice activitate de concurenta legata de obiectul de activitate a reclamantei.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut ca in anul 2005 a fost infiintata SC „S.C.” SRL, societate in care paratul B.B.T. detine calitatea de asociat in proportie de 50 % si care avea ca obiect principal de activitate in domeniul serviciilor de restaurant.
In anul 2008, paratul B.B.T. a constituit o noua societate comerciala SC „B.” SRL care are ca obiect de activitate identic cu cel al societatii reclamante, respectiv in domeniul serviciilor de restaurant. In ambele societati paratul B.B.T. indeplineste functia de administrator.
S-a retinut ca, potrivit art. 197 alin.3 din Legea nr. 31/1990 republicata, administratorii nu pot primi fara autorizarea adunarii asociatilor mandat de administrare in alte societati concurente sau avand obiect de activitate similar, nici sa faca acelasi comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice.
Fata de imprejurarea ca in speta SC „S.C.” SRL este constituita din doi asociati cu drepturi depline si egale in procent de 50 % s-a retinut ca o hotarare a adunarii asociatilor nu poate fi adoptata in acest sens, intrucat, in acest caz, asociatii SC „S.C.” SRL au, evident, interese contrarii si astfel, dispozitiile art.197 alin.7 din Legea nr. 31/1990 republicata in cazul in speta nu mai pot fi aplicate.
In consecinta, fata de imprejurarea ca dispozitiile art.197 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 republicata nu pot fi aplicabile in speta si, avand in vedere dispozitiile art.20 lit. b) din Statutul SC „S.C.” SRL privitoare la dizolvarea acestei societati in situatia realizarii obiectului de activitate, instanta a apreciat ca dreptul SC „S.C.” SRL de a continua activitatea in domeniul serviciilor de restaurant este incert, iar in aceasta situatie problema concurentei nu a putut fi analizata fara a prejudeca fondul cauzei.
Impotriva acestei solutii a declarat recurs societatea reclamanta solicitand modificarea hotararii in sensul admiterii cererii sale asa cum a fost formulata.
In motivarea recursului se reitereaza, in esenta, aceleasi motive invocate la instanta de fond, respectiv ca prin activitatea desfasurata in cadrul noii societati paratul B.B.T. incalca dispozitiile prevazute de textul art.197 din Legea nr. 31/1990 potrivit careia administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandat de administrare in alte societati comerciale concurente sau avand obiect de activitate similar, nici sa faca acelasi comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice. Urgenta masurii se impune prin prisma prejudiciului suportat de societatea reclamanta ca urmare a pierderii clientelei atrasa in conditiile mentionate de societatea parata.
Verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate, se constata ca recursul nu este fondat.
Intr-adevar, prin textul art.197 alin.2, partea finala din Legea nr.31/1990 republicata se desprinde sanctiunea ce poate fi aplicata administratorului societatii cu raspundere limitata care se afla in situatia ipotezei prevazute de acelasi text de lege, respectiv de a primi, fara autorizarea adunarii generale, mandatul de administrator al altei societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate ori de a face acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu ori pe contul altei persoane fizice sau juridice.
Aceasta se limiteaza, potrivit textului, la masura revocarii si raspunderii pentru daune, fara a cuprinde, prin urmare, masura incetarii activitatii administratorului ori a societatii concurente.
Asa fiind, cata vreme pe fond o atare masura, de incetare a activitatii concurente, nu este prevazuta, se impune ca nici in mod provizoriu, pe calea ordonantei presedintiale, ea sa nu poata fi dispusa.
In aceste conditii, desi cu alta motivare, solutia primei instante de respingere a cererii reclamantului se dovedeste intemeiata urmand a fi mentinuta prin respingerea recursului de fata.
1